O încetinire a creșterii și cheltuieli mai mari decât cele planificate îi fac pe italieni să aibă un déjà vu, arată Politico într-un comentariu. După doi ani de creștere peste media zonei euro, se estimează că Italia va reveni la ratele de creștere anemice, „zero virgola”, care au afectat-o ​decenii la rând, luptându-se cu un munte de datorii.

Guvernul Italiei, condus de premierul de dreapta Giorgia Meloni, se străduiește să-și echilibreze conturile și și-a majorat semnificativ cheltuielile planificate. Mișcarea nu va testa doar încrederea investitorilor, ci va da un semnal alarmant și factorilor de decizie europeni, deoarece ar depăși limitele UE, într-un moment în care creșterea economică încetinește.

Italia prognozează un deficit de 5,3% din PIB în acest an și de 4,3% în 2024

„Cred că oamenii din Comisia Europeană fac și ei politică și, prin urmare, vor înțelege situația, așa cum o fac mulți miniștri europeni de finanțe, care sunt nevoiți să gestioneze o situație de încetinire economică sau, în unele cazuri, chiar o recesiune”, a declarat ministrul de Finanțe al Italiei, Giancarlo Giorgetti, la o conferință de presă.

Italia prognozează acum un deficit  – diferența dintre veniturile și cheltuielile guvernamentale – de 5,3% din PIB în acest an și de 4,3% în 2024, comparativ cu cifrele aniticipate anterior, de 4,4 la sută și 3,5 la sută. „Guvernul Meloni se confruntă cu o problemă bugetară extrem de provocatoare. Cu siguranță se va strădui să reconcilieze angajamentele privind cheltuielile cu constrângerile fiscale tot mai mari, determinate de o creștere mai lentă și costuri din ce în ce mai mari ale datoriei”, a declarat Mujtaba Rahman, director pentru Europa al Eurasia Group, o firmă de analiză a riscurilor politice.

Italienii au o vorbă despre provocările guvernului Meloni: ”la coperta é troppo corta”

Orice creștere a deficitului nu va fi văzută cu ochi buni de Comisie, care controlează bugetele naționale ale țărilor. În primăvară, guvernului de la Roma i s-a cerut să „asigure o politică fiscală prudentă”. Italienii au o vorbă despre provocările cu care se confruntă guvernului Meloni: ”la coperta é troppo corta”, similar cu „se întinde mai mult decât îi este plapuma”.

Altfel spus, banii care vin sunt puțini și nu pot acoperi toate lucrurile pe care guvernul Meloni plănuiește să-i cheltuiască. „Vom face o lege bugetară prudentă, ținând cont de regulile de bază ale finanțelor publice”, a spus Giorgetti la începutul lunii. În timp ce coaliția lui Meloni încearcă să fie responsabilă din punct de vedere fiscal, conștientă de povara datoriei, un lucru este tot mai clar: NU există suficienți bani.

Factura datoriei Italiei s-a ridicat la 83,2 miliarde de euro în 2022

În ceea ce privește cheltuielile, cel mai mare motiv pentru revizuirea în creștere a deficitului este un credit fiscal pentru renovarea locuințelor („Super Bonus”,) așa cum a promis în campanie Meloni. Guvernul a redus la începutul acestui an cheltuielile eligibile pentru un credit fiscal, de la 110 la sută la 90 la sută, dar până la sfârșitul lunii august costurile s-au ridicat la 86 de miliarde de euro, din 2020, cu mult peste cele 72 de miliarde de euro bugetate.

Costurile datoriei au crescut și din cauza creșterii abrupte a ratelor dobânzilor. Factura datoriei Italiei s-a ridicat la 83,2 miliarde de euro, în 2022, și se preconizează să crească și mai mult în anii următori. Deși cifrele pentru 2023 nu sunt cunoscute, Giorgetti a declarat că în 2024 datoria țării va crește cu 14 miliarde de euro, ducând costurile anuale peste pragul de 100 de miliarde de euro pe an. Asta, spune el, va însemna că „14 miliarde vor fi luate din ajutoare, îngrijirea medical și reduceri de taxe”.

Comisia Europeană a revizuit recent PIB-ul Italiei în scădere cu 0,3 puncte procentuale

Nici din punctul de vedere al veniturilor, lucrurile nu stau prea bine. Oficiul național de statistică a înregistrat o contracție în al doilea trimestru al acestui an, ca urmare a unei scăderi a producției, strâns legată de performanța Germaniei. Comisia Europeană a revizuit recent PIB-ul estimat al Italiei în scădere cu 0,3 puncte procentuale atât pentru anul acesta, cât și pentru anul viitor, la 0,9% și, respectiv, 0,8%. În plus, Italia a solicitat deja a patra tranșă din cadrul Fondului de redresare al UE, echivalentul a 16,5 miliarde de euro.

În august, guvernul de la Roma a dat o lovitură dură băncilor prin anunţul că va impune o taxă unică de 40% pe veniturile generate de pe urma dobânzilor mai mari. Imediat acţiunile băncilor italiene s-au prăbuşit, după care Ministerul Economiei a venit cu clarificări conform cărora nu va colecta mai mult de 0,1% din activele totale ale băncilor.