Israelul – Iranul, între atac preventiv și diplomație amânată
Într-un moment de cotitură pentru securitatea Orientului Mijlociu, fostul prim-ministru israelian Naftali Bennett a confirmat într-un interviu televizat că Israelul a luat în calcul eliminarea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, ca parte a unei strategii de „decapitare” a regimului de la Teheran. Potrivit unor surse, planul ar fi fost discutat cu președintele american Donald Trump, care l-ar fi respins în ultimul moment.
Eliminarea liderului suprem: o opțiune „pe masă”
Întrebat dacă asasinarea lui Khamenei făcea parte din planul de război israelian, Bennett a fost rezervat, dar a confirmat că toate opțiunile sunt luate în considerare:
„Nu avem o problemă cu poporul iranian. Dar avem o problemă existențială cu un regim care a jurat să ne distrugă. Dacă putem neutraliza amenințarea nucleară și balistică fără să-l eliminăm pe liderul lor suprem, cu atât mai bine. Dacă nu, și această variantă este pe masă.”
Deși refuză să confirme dacă premierul Netanyahu a discutat personal cu Trump în weekend despre această posibilă operațiune, Bennett nu neagă că asemenea decizii se iau la cel mai înalt nivel.
Obiectivele Israelului: frânarea programului nuclear, nu distrugerea completă
În contextul intensificării loviturilor aeriene israeliene asupra instalațiilor nucleare din Iran, Bennett a admis că Israelul nu dispune de toate capacitățile necesare pentru a distruge complet infrastructura nucleară subterană a Teheranului – cum ar fi complexul de la Fordow, aflat la sute de metri sub pământ.
„Gândiți-vă la programul nuclear ca la o linie de asamblare. Chiar dacă nu o distrugi complet, dacă lovești componentele esențiale, încetinești totul. Am eliminat apărarea antiaeriană din jurul acestor situri. Avem libertate totală de acțiune în spațiul aerian iranian.”
În lipsa bombelor penetrante americane („bunker busters”), Israelul pare să fi optat pentru o strategie de erodare sistematică, vizând lanțurile de aprovizionare, sistemele de control, și facilitățile de producție, nu doar focoarele principale de îmbogățire.
Diplomația eșuată: ce a însemnat „ziua 61” pentru Israel
Una dintre întrebările centrale ale interviului a fost: de ce a atacat Israelul acum și nu a așteptat întâlnirea dintre Iran și emisarul lui Trump, Steve Witkoff, programată pentru duminică?
Răspunsul lui Bennett este lămuritor:
„Iranul a avut 60 de zile pentru a se conforma. Erau doar tactici de întârziere. Am acționat în ziua 61.”
Această declarație sugerează că Israelul a perceput fereastra diplomatică drept închisă și a interpretat lipsa unui răspuns clar ca semnal pentru inițierea unei campanii militare de amploare.
Ce vrea Israelul de la Iran?
Israelul susține că ar opri atacurile doar în cazul în care Teheranul se angajează să dezmembreze programul nuclear, să elimine capacitățile balistice și să înceteze sprijinirea organizațiilor teroriste.
„Nu cerem mult. Nu cerem să dispară Iranul. Cerem doar ca Iranul să se ocupe de treburile sale interne și să ne lase în pace. Noi nu dorim să distrugem Iranul. Ei sunt cei care vor să ne anihileze.”
Un război la răscruce
În paralel, președintele Trump a declarat că Iranul „ar face bine să negocieze înainte să fie prea târziu”. În culise, surse diplomatice indică faptul că Iranul ar fi transmis că este dispus să revină la masa negocierilor și să suspende atacurile, dacă și Israelul își încetează ofensiva.
Dar acest schimb de condiții se desfășoară într-un moment de fragil echilibru: Israelul controlează cerul iranian, dar nu poate susține la nesfârșit un război de uzură; Iranul mai are resurse strategice, dar a fost slăbit grav operațional.
