Guvernatorul BNR a adus în discuţie trei măsuri propuse de partidele politice, acesta spunând că toate trei sunt măsuri nerealiste şi că acestea pot declanşa o nouă recesiune în România.

„BNR ar putea să fixeze numai cursul între leu şi franc elveţian. Nu aceasta este problema. În ziua de astăzi se face arbitraj în timp real. Nu se poate face aşa ceva. BNR intervine puternic şi aduce cursul francului elveţian la nivelul dinainte de creştere. Acesta este un scenariu horror. Am introduce ţara în recesiune.”, a spus Isărescu.

Mai citiţi şi Creditele în FRANCI. Cine-a fost de vină, cine a greşit, ce e de făcut

„Interdicţia creditării în franci elveţieni. Am intrat într-o zonă de liberă mişcare a capitalurilor. Noi am avertizat ce înseamnă această libertate. Interdicţia ar fi un fel de autoexcludere”, susţine guvernatorul BNR.

Potrivit guvernatorului BNR, depozitele în franci elveţieni din băncile din România sunt de circa 1,1 miliarde CHF. Iar în ceea ce priveşte investiţiilor elveţienilor în România, oficialul BNR susţine că acestea sunt de peste două miliarde, proveniţi din foarte multe zone de business. “Toate aceste afaceri se fac în franci elveţieni. Avem cam 60.000 de angajaţi ai firmelor cu capital elveţia”, a completat Isărescu.

Conversia tuturor creditelor în franci la cursul istoric ar determina pierderi de 5,7 miliarde de lei

Conversia creditelor din franci elveţieni în lei la cursul istoric ar genera pierderi de 5,7 miliarde de lei (0,8% din PIB), iar conversia tuturor creditelor în valută (franci plus euro) la cursul istoric din momentul acordării creditului ar genera pierderi de 9,8 miliarde de lei (1,4% din PIB), a mai spus guvernatorul BNR, citat de Agerpres.

"Cine suportă toate aceste pierderi? Poate domnul Piperea (avocatul Gheorghe Piperea – n.r.)!", s-a întrebat retoric guvernatorul BNR.

Şeful băncii centrale a prezentat o serie de calcule cu privire la conversia creditelor, din care reiese că o conversie realizată la cursul istoric plus 30% ar însemna pierderi totale de 3,9 miliarde de le (0,5% din PIB), în cazul tuturor creditelor în franci, şi de 4,2 miliarde de lei (0,6% din PIB) în cazul tuturor creditelor în franci şi euro.

Mugur Isărescu a avertizat că, în cazul conversiei creditelor la cursul istoric, trei sau patru bănci din sistem ar avea nevoie de infuzii semnificative de capital, caz în care banca ar putea da statul în judecată pentru recuperarea banilor.

"Am avut o problemă cu o bancă mică, ce reprezenta 0,5% din sistem, Bank of Cyprus, şi am constatat ce înseamnă efectul de contagiune", a explicat Isărescu.

Francul elveţian s-a apreciat puternic, în data de 15 ianuarie, pe pieţele internaţionale, câştigând aproape 30% în raport cu moneda euro, după ce Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a renunţat la pragul de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat în ultimii trei ani. În aceeaşi zi, la Bucureşti, leul a pierdut aproape 16% faţă de franc, până la un minim istoric de 4,3287 lei, cu 58,7 bani peste cotaţia din şedinţa de miercuri, de 3,7415 lei/franc.

În context, a reapărut discuţia referitoare la românii cu credite în franci, care, potrivit autorităţilor sunt în număr de aproximativ 75.000.

Una dintre soluţiile avansate este cea referitoare la conversia creditelor din valută în moneda naţională, la un curs care nu poate depăşi cu mai mult de 20% cursul din momentul contractării creditului şi fără costuri suplimentare pentru client.