‘Noi am păstrat anul 2015 pentru adoptarea euro, dar esenţial aici va fi maniera în care vom arăta că putem să facem aceasta consolidare fiscală. Vedeţi cât de greu se face. O păstrăm această ţintă, inclusiv pentru puternicul rol de catalizator pe care îl are adoptarea euro din punct de vedere al coerenţelor în politicile macroeconomice’, a precizat Mugur Isărescu.
De asemenea, guvernatorul BNR consideră că, după doi ani de criză în România, trebuie ştiut că ‘educaţia macroeconomică nu este un moft’.
‘O concluzie pe care eu am tras-o şi pe care am explicat-o inclusiv partenerilor noştri din exterior a fost că educaţia macroeconomică nu este un moft. Este adevărat că nici în Occident lumea nu ştie cu exactitate ce este aceea prociclic, ce este deficit structural, dar sensul echilibrelor macroeconomice şi mai ales importanţa stabilităţii macroeconomice acest lucru face parte din cultura naţională, mai ales în Europa’, a spus Isărescu.
Acesta a explicat că stabilitatea financiară poate fi comparată cu sănătatea.
‘Am definit stabilitatea financiară ca fiind precum sănătatea. Îţi dai seama cât de importantă este atunci când nu mai este, când din ‘n’ motive, inclusiv excese, ai pierdut-o şi pe urma te apucă regretele, nu mai ai stabilitate financiară. Nu mai trebuie să ajungem la acest lucru. Vom face eforturi pentru a transmite din nou, şi din nou, şi din nou acest mesaj, pentru că mi se pare îngrijorător ca, la mai mult de zece ani de la ieşirea României, în ’99-2000, dintr-o cruntă perioadă de tranziţie, cu crize şi cu o mini-criză bancară, ca sa spun aşa, chiar să ne dorim acest lucru. Asta denotă inclusiv faptul ca BNR nu şi-a făcut cum trebuie datoria, ca să arate care sunt pericolele unei crize financiare. Asta ar fi o primă lecţie’, a subliniat guvernatorul BNR.
Potrivit sursei citate, explicaţiile ar mai trebui oferite şi în ceea ce priveşte economisirea din perioadele de avânt.
‘Ar trebui să explicăm, într-un limbaj de tipul ‘domnule şi ţăranul român îşi făcea vara sanie şi iarna căruţa’, că ciclul economic este regula, nu excepţia, într-o economie de piaţă şi atunci, în perioadele de avânt, să facem bine să punem ceva bani de o parte, adică să nu cheltuim chiar tot ce apare, bineînţeles că nu este uşor, din cele 100 de priorităţi, 40.000 de proiecte neterminate de investiţii, să spui acest lucru, uite am venituri mai mari la buget, dar nu cheltuiesc banii, îi ţin eventual pentru guvernarea următoare. La noi se judecă altfel. ‘Lasă, guvernarea următoare eventual să plătească notele de plată pe care le-am făcut eu’. Deci este o lecţie pe care trebuie să o învăţăm, avem alibiul faptului că este primul ciclu complet pe care îl trăim după 50 de ani de comunism şi o perioadă de zece ani postcomunistă’, a explicat Isărescu.
În opinia acestuia, al treilea lucru pe care trebuie să îl învăţăm este acela de a fi mult mai serioşi în momentul în care sunt abordate problemele economiei de piaţă.
‘Al treilea lucru pe care trebuie să îl învăţăm este să fim mult mai serioşi şi în maniera în care abordăm problemele economiei de piaţă, problemele financiare. Dacă le mai trecem la partea secundară, ne trec şi ei la partea secundară. Printre altele, parcă am avea nevoie de bani, încolo totul este perfect într-un buget, dar nu am bani. Dacă nu ai bani, nu ai buget. Problemele financiare nu sunt ultimele. Nu spun să fie primele, dar, în orice caz, sunt între chestiunile care trebuie să fie importante, aşa cum stabilitatea financiară este precum sănătatea. îţi dai seama cât de importantă este când nu o mai ai’, a precizat guvernatorul BNR.
SURSA: Agerpres
