Adrian Balaban, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc Din România (APCPR) şi directorul Cooperativei Pork & Co declară că nu se poate discuta de dezvoltarea creşterii porcului în România, până nu se controlează pesta porcină africană pe teritoriul ţării, iar în condiţiile actuale acest lucru se va întâmpla, poate, după 20 de ani, transmite Agerpres.

“Ca să investeşti astăzi în creşterea porcului înseamnă că eşti inconştient. Noi aveam planuri de investiţii şi am oprit tot, deşi am băgat milioane de euro în biosecuritate din banii noştri. Ca să dezvolţi acum ferme noi, în condiţiile în care rişti a doua zi ca ferma ta să fie închisă din cauza pestei porcine africane, trebuie să fii nebun. Până nu se controlează pesta porcină africană nu putem discuta de dezvoltarea creşterii porcului în România. (…) Din punctul meu de vedere, realist – refacerea creşterii porcului va fi numai după ce vom controla PPA, având în vedere că situaţia este endemică în Romania la ora actuală, respectiv avem reapariţia focarelor în zone unde au fost stinse. Spaniolii au reuşit abia după 30 de ani să o controleze. (…) Redresarea creşterii porcului în România din punctul meu de vedere va fi după 20 de ani de acum încolo în situaţia actuală, dacă mai avem ce să redresăm, iar dacă mergem aşa în continuare o să mâncăm numai carne din import”, a spus Adrian Balaban.

În opinia acestuia, în momentul de faţă statul ar trebui să investească, exclusiv, în redresarea creşterii porcului în România, pentru că “nu cred că altcineva şi-ar risca patrimoniul propriu sau banii familiei pentru o afacere de genul acesta”.

“Dacă aş putea să pun cheia mâine pe fermă să o închid, aş face-o cu cea mai mare plăcere. Stresul cu care trăim noi, în fiecare zi este inuman, pe de o parte avem PPA, ai regulile de Covid, iar cât a fost perioada stării de urgenţă, am lucrat cu jumătate din oameni ca să pot acoperi continuitatea, pentru că eu nu puteam să zic: 14 zile eu nu mai dau mâncare la porci sau pun scroafele în stand-by. Pe de altă parte, te duci la autorităţi şi vorbeşti ca şi cu pereţii. Este un dialog al surzilor”, a mai spus directorul Cooperativei Pork & Co.

Lucrurile stau mai prost ca în 2018 și 2019

Potrivit lui Sorin Lupaşcu, un alt membru în Consiliul Director al APCPR, reprezentantul societăţii Tebu Consult Invest SRL, în acest an lucrurile evoluează mai prost decât în 2018 şi 2019, în condiţiile în care au fost focare la începutul anului şi s-a pierdut un număr mare de scroafe.

“La începutul acestui an a crescut preţul cărnii de porc din cauza Chinei. Industria mai duce circa 30% din producţia de porc din România, veţi zice că încă e ieftin porcul în România, şi într-adevăr este, dar aşa se cucereşte orice piaţă, întâi îl distrugi pe ăla şi pe urmă vinzi la cât vrei tu. Probabil o să mâncăm struţi mai ieftin sau vită din Argentina că e mai bună, pentru că porcul românesc va fi o raritate”, a spus Lupaşcu.

La rândul său, Ionel Chiriac, de asemenea membru în Consiliul Director al Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc şi reprezentatul societăţii DanBred Argeş SRL) a informat că s-au distrus în România peste 40.000 de scroafe, care puteau produce 1,5 milioane de purcei pe an, efectiv care încă nu a fost refăcut.

“Noi am respectat toate regulile pentru a putea închide repede focarul în fermă, iar colac peste pupăză acum apar probleme în plata despăgubirilor. Suntem loviţi şi din punctul acesta de vedere, ca să îmi reiau activitatea. Nu pot să îmi contractez să iau scrofiţe, după ce am aşteptat şase luni, am făcut toate procesele de ucidere, de dezinfecţie, deşi acestea ar putea intra la cheltuieli colaterale. Noi respectăm toate regulile şi în acelaşi timp nu eşti nici despăgubit. Este a doua lovitură pentru cei care producem în mod profesional animale”, a subliniat Ionel Chiriac.

Întrebat de câte scroafe am avea nevoie ca să ne acoperim consumul intern, răspunsul reprezentanţilor APCPR a venit prompt: 500.000 la productivitatea actuală.

“Dacă noi producem la ora actuală doar 30% din producţia necesară doar privind la ce se înregistrează, circa 120.000 de scroafe, trebuie să avem de trei ori mai mult. La productivitatea actuală ne-ar trebui în jur de 500.000 de scroafe”, spun reprezentanţii asociaţiei, iar ca să găseşti un număr atât de mare de scrofiţe este “şi foarte scump, foarte eficient, dar şi foarte greu”.