Se spune că atunci când absolut toată lumea aude de un anumit instrument de investiție și tot mai multe companii îl promovează este timpul să vinzi respectivul produs (dacă îl ai). Deoarece cotația respectivului se va apropia de maxime, iar cei care îl dețin vor începe să vândă. Implicit, cotația se va deprecia, iar cei care îl achiziționează vor avea de pierdut. Într-un fel sau altul, o situație de acest gen o întâlnim la aur, însă nu de acum, ci de un an sau doi. Băncile comerciale de la noi au început, din 2009, să vândă aur sub formă de lingouri sau monede, iar analiștii au tot anunțat oportunitățile oferite de metalul prețios. Cu toate acestea, prețul aurului a continuat să crească.
Evident, acum se pune (din nou) întrebarea: va mai crește cotația aurului sau și-a atins punctul de vârf? Foarte greu de răspuns când întreabă o persoană cu interes real de investiție. Ne putem însă uita la felul cum a evoluat piața anul trecut, istorie care ne dă posibilitatea unei prognoze și pentru acest an.
Aprecieri masive pentru paladiu
Datele ne arată că aurul nu a fost metalul prețios cu cea mai mare creștere anul trecut. În timp ce uncia de aur a urcat cu aproape 30%, conform raportului Gold Investment Digest pe 2010 întocmit de World Gold Council, cea de argint s-a apreciat cu 80%, iar cea de paladiu cu aproape 97%. De asemenea, dintre metalele mai puțin prețioase, dar importante pentru industrie, cuprul a urcat cu 32,6%, iar aluminiul cu 61,2%. Principalii investitori care au profitat de aceste creșteri au fost tot cei instituționali, care au căutat investiții de refugiu și anul trecut.
Criza euro, problemele datoriilor suverane din Europa, șomajul și injecțiile de capital din SUA sunt doar câteva dintre problemele globale generatoare de risc.Iar achizițiile de active mai puțin riscante, cum este aurul, au menținut presiunea pe cumpărare, adică pe creșterea cotației. Aurul achiziționat prin Exchange Traded Funds (ETF – adică titluri bazate pe metalul prețios, dar cu dețineri fizice de către fonduri pentru a susține deținerile clienților), a avut echivalentul a 361 tone în 2010, în scădere de la 617 tone în 2009. Cumpărările au ridicat totalul aurului deținut de investitori privați la 2.167 tone, un vârf istoric. Activitatea de investiții din China a rămas, de asemenea, foarte ridicată. Livrările fizice de aur de la Shanghai Gold Exchange s-au ridicat, anul trecut, la 836,7 tone de aur.
În ultimul trimestru din 2010, la nivel global, cea mai mare cerere a avut loc în industria de bijuterii, de 1.978 tone, în zona investițiilor identificabile (lingouri de aur, monede etc.) de 1.281 tone, în ETF-uri și alte produse similare de 388 tone, iar în industrie și stomatologie, de 242 tone. Toate cifrele au fost în ușoară creștere, de câteva procente, față de trimestrul al treilea.
Majorări ale rezervelor bancare
Fondul Monetar Internațional a vândut, anul trecut, un total de 403,3 tone de aur, conform programului stabilit în septembrie 2009. Principalul cumpărător a fost Banca Centrală a Indiei, care a achiziționat 200 de tone, în timp ce, din aceeași regiune, Sri Lanka și Bangladesh au preluat câte 10 tone. De asemenea, Banca Centrală a Federației Ruse și-a majorat rezervele de aur cu 131 tone în primele zece luni, ajungând la un total de 784 tone și depășind în topul deținătorilor mondiali de aur, Japonia, care deține 7652, tone. Rusia este însă, alături de Africa de Sud, unul dintre cei mai mari furnizori de aur.   Oferta de aur din primele nouă luni 2010 a fost de 2.993 de tone, dintre care 1.954 tone au fost producția minelor, restul fiind aur reciclat.
SUA rămâne țara cu cele mai mari rezerve de aur, 8.133,5 tone, urmată de Germania cu 3.401,8 tone, și de FMI cu 2.827,2 tone. Urmează Italia cu 2.451,8 tone, Franța cu 2.435,4 tone și China cu 1.054,1 tone. Elveția completează lista statelor cu peste o mie de tone de aur, cu un total de 1.040,1 tone. România se află pelocul 31 cu cele 103,7 tone din rezerva BNR. Majorarea rezervelor nu mai este însă o prioritate pentru 2011. Revenirea economică globală va permite achizițiile statelor care au vândut aur în anii 2008 și 2009, însă cumpărările nu vor fi de anvergură. În același timp, China și Rusia își pot majora rezervele din producția proprie, ceea ce iarăși înseamnă că nu se va crea presiune pe cumpărare.
Cererea bijutierilor va crește
Revenirea economică va majora cererea din sectorul de bijuterii și din industrie. Mai multe rapoarte, de altfel, precizează că ultima modă în rândul creatorilor de obiecte de artă este inserția de aur pentru creșterea valorii. Din nou însă nici creșterea cererii în aceste sectoare nu va produce modificări substanțiale de preț. Încă un lucru important pentru majorarea din ultimii ani este inflexibilitatea producției, care rămâne realativ constantă indiferent de cotația metalului prețios. Ceea ce înseamnă că furnizarea de aur va rămâne la fel și în cazul unei scăderi a cererii, care pune mai degrabă presiune pe scădere.
Una peste alta, semnalele că aurul se apropie de un vârf de la care să se corecteze sunt tot mai multe. În plust, de la maximele de puțin peste 1.400 de dolari pe uncie din decembrie 2010, cotația a coborât până la 1.330 dolari săptămâna trecută. „Foarte important este să înțelegem că atunci când toată lumea recomandă un produs este bine să nu cumperi, pericolul de scădere fiind foarte mare“, spune Lucian Isar, analist economic.
Putem vorbi în continuare de posibilitatea ca uncia de aur să ajungă 1.500 – 1.600 de dolari, atâta timp cât problemele din toată lumea se accentuează, iar revenirea economică se produce foarte greu. Dar este obligatoriu ca, înainte de a lua o decizie de cumpărare, să cântărim foarte bine și pericolele unei deprecieri.

 Trebuie să înțelegem că atunci când toată lumea recomandă un produs este mai bine să nu cumperi, pericolul de scădere fiind foarte mare.
Lucian Isar,
analist economic

300
de dolari era cotația unciei de aur la începutul secolului XXI, adică în 2000, creșterea până la maximele din decembrie 2010 fiind de circa 370%

1.405
dolari este maximul istoric atins de cotație a unciei de aur în decembrie 2010, de la care a scăzut până acum peste 5%, până la 1.330 dolari

Te-ar putea interesa și: