Din cauza faptului că incidentele de infectare cu virusul COVID-19 depășesc 15 la mie în București și Ilfov, specialiștii în sănătate publică au cerut carantină zonală. Cu toate acestea, Florin Cîțu consideră că nu este necesară carantina și propune o serie de metode alternative.

Situația actuală în București și Ilfov

Bucureștiul și județul Ilfov au început să acumuleze în jur de 25% din cazurile noi de infectare cu SARS-CoV-2 din întreg teritoriul României.

Incidența în Capitală a ajuns la 15,42 de cazuri la mia de locuitori. Aceasta a crescut de 10 ori în ultima lună.

În Ilfov deja a depășit 16 cazuri la mie. Șase din 40 de localități au sărit de incidența 20 la mie.

Contextul actual fiind unul devastator în cifre, INSP a propus carantină zonală pentru București și Ilfov. Dacă această hotărâre va fi luată, atunci vor urma o serie de restricții pentru locuitorii din aceste zone. Există șanse ca părăsirea domiciliului să poate fi realizată ca în 2020, adică doar cu declarație pe proprie răspundere, în scopuri clar definite.

Florin Cîțu nu e de acord cu carantina zonală

Florin Cîțu consideră că situația actuală din Capitală și din județul Ilfov nu necesită impunerea carantinei. Acesta este de părere că incidența infectării poate fi minimalizată cu ajutorul unor reguli noi, precum utilizarea certificatului verde sau reducerea programul, în weekend, pentru unele activități.

Întrebat, joi, dacă ia în calcul carantinarea Bucureștiului și județului Ilfov pentru două săptămâni, Florin Cîțu a răspuns: „Nu în acest moment. Și anul trecut a fost această discuție și nu a funcționat. Dar ne uităm la alte măsuri care să împiedice răspândirea virusului. Un lucru pe care l-am discutat cu ministrul Sănătății este acela de a cere certificatul verde pentru toate activitățile economice în care intrăm în contact cu persoane. Dacă vrem să avem economia deschisă, ar ajuta foarte mult. Nu am discutat despre a reduce numărul orelor de funcționare în weekend pentru activități economice. A avea certificat verde pentru orice activitate economică e un pas important, ne gândim la acest lucru.”

Doina Azoicăi, președintele Societăţii Române de Epidemiologie, nu se opune carantinei, însă consideră că activitatea din Capitală nu ar trebui blocată atât de brusc.

„La o incidență în zona Bucureștiului și Ilfov dublu față de media națională, se pune problema de a fi luate măsuri mult mai eficiente, pentru că altfel, vor continua aceste creșteri. Trebuie să punem în discuție această măsură de carantinare, dar trebuie să găsim și soluții pentru a nu bloca activitatea. Nu estimez că suntem în vârf, această creștere va mai continua, sunt creșteri dramatice”, a declarat joi, la Digi24, Doina Azoicăi, președintele Societăţii Române de Epidemiologie.

Trebuie menționat faptul că niciodată nu a mai fost impusă carantină zonală, până acum, în România.

Măsurile propuse de INSP în carantină

– închiderea restaurantelor (cu excepția livrărilor);

– slujbe doar în exteriorul lăcașurilor de cult;

– școală online; (creșe și grădinițe deschise în continuare);

– saloane de frizerie/coafură/cosmetică închise după ora 18:00;

– magazine închise după ora 20:00;

– piețe închise după ora 17:00;

– circulație doar cu declarație;

Cine va lua decizia finală?

Conform legii, pentru a putea intra în vigoare, propunerea venită oficial de la Institutul Național de Sănătate Publică trebuie validată în cel mult două zile de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, iar ultima semnătură vine de la șeful DSU, Raed Arafat.

„În situația în care măsura vizează două sau mai multe județe învecinate, carantina zonală se instituie prin ordin al șefului Departamentului pentru Situații de Urgență sau al persoanei desemnate de acesta, la propunerea Institutului Național de Sănătate Publică și cu validarea în termen de cel mult 48 de ore de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență”, arată art. 12 alin. 2 din Legea 136/2020.

Medicii trag semnale de alarmă!

Cadrele medicale atenționează că dacă nu se vor lua măsuri eficiente în cel mai scurt timp pentru București și județul Ilfov, mortalitatea va crește cu o viteză alarmantă.

Doctorii fac față tot mai greu pacienților. Spitalele de urgență tratează zile întregi bolnavi confirmați, mulți în stare foarte gravă.

„Cu cât sistemul sanitar se apropie de capacitatea maximă, cu atât mortalitatea va crește, pentru că acești pacienți vor rămâne o perioadă mai lungă de timp în așteptarea unui loc la ATI. Avem exemplul Italiei, unde mortalitalitatea a crescut semnificativ în momentul în care pacienții n-au mai avut loc la terapiile intensive”, reamintește Radu Țincu, medic primar ATI.