Guvernatorul Deltei Dunării, Bogdan Bulete, respinge ferm reluarea vânătorii
Reluarea vânătorii în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (DDBRA) stârnește dezbateri aprinse între autoritățile de mediu și reprezentanții vânătorilor. Guvernatorul RBDD, Bogdan Bulete, respinge ferm ideea reluării activităților cinegetice în această zonă unică din Europa, subliniind importanța biodiversității ca resursă strategică a României.
„Dacă ne dorim să punem în paralel câteva arii protejate, am putea începe cu Delta Ebrului din Spania, cu Delta Poului din Italia şi cu Delta Dunării din România şi să vedem care arie naturală protejată are un regim conservativ mai bun (…), peste 8.000 de specii de plante şi animale”, a declarat pentru AGERPRES guvernatorul Bogdan Bulete.
Acesta a reamintit că interzicerea vânătorii în Deltă, începând cu anul 2011, s-a bazat pe fundamente științifice și nu există în prezent studii care să justifice redeschiderea acestei activități. Singurele acțiuni de extragere a animalelor au fost cazuri excepționale, autorizate în contextul unor amenințări sanitar-veterinare, precum pesta porcină africană.
Presiuni pentru revenirea la vânătoarea tradițională
Pe de altă parte, președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AGVPS), Ovidiu Ionescu, susține că interdicția impusă în urmă cu 13 ani a produs efecte negative asupra ecosistemului. El consideră că o formă de vânătoare controlată, destinată localnicilor, ar putea restabili un echilibru în natură.
„Pledăm pentru deschiderea vânătorii în Deltă, în special pentru localnici, nu neapărat să fie o vânătoare comercială. (…) Când s-a întrerupt vânătoarea, foarte multe specii care cuibăreau pe sol au avut de suferit, pentru că s-au înmulţit foarte mult şacalii, iar înainte de pesta porcină africană s-au înmulţit şi mistreţii”, a declarat Ovidiu Ionescu, într-o intervenție publică recentă la Tulcea.
Delta, laborator viu al Europei
Delta Dunării, teritoriu aflat în continuă formare geologică, este considerată de specialiști „cel mai tânăr pământ al Europei”, fiind locul în care fluviul creează permanent noi habitate prin aluviunile aduse în Marea Neagră. Recunoscută la nivel internațional ca rezervație a biosferei, Delta oferă un habitat pentru peste 8.000 de specii de plante și animale, ceea ce o transformă într-un punct fierbinte al biodiversității europene.
În ciuda transformărilor antropice suferite în secolul trecut, când regimul comunist a dorit să transforme Delta într-un „grânar al Europei”, zona a reușit să-și conserve o parte importantă din moștenirea naturală. Sulina, singurul oraș din interiorul rezervației, este martorul viu al acestui echilibru fragil între dezvoltare și conservare.
Un conflict între tradiție și știință
Disputa actuală între autoritățile de mediu și reprezentanții vânătorilor scoate la iveală un conflict latent între valorile tradiționale și imperativele ecologice moderne. Pe de o parte, vânătoarea este considerată o practică cu rădăcini adânci în comunitățile locale din Deltă; pe de altă parte, orice intervenție asupra faunei trebuie atent calibrată în funcție de datele științifice și de riscurile ecologice.
Pentru moment, guvernatorul Bulete menține o poziție inflexibilă: fără dovezi științifice solide care să indice că reluarea vânătorii ar fi benefică pentru ecosistem, interdicția rămâne în vigoare.
Vânătoarea în RBDD a fost interzisă prin Legea nr. 136/2011, care a modificat actul fondator al rezervației. Orice derogare de la acest regim necesită acordul Consiliului Științific al Administrației RBDD și avizul Academiei Române. Primele exemplare de șacali au fost observate în Delta Dunării în 1962, conform datelor furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.
