Inteligența artificială poate distruge inteligența naturală? Există îngrijorări că utilizarea IA va duce la o „scădere” pe scară largă a capacității umane de a gândi critic. Se spune că, dacă elevii folosesc instrumentele IA prea devreme, nu vor putea să dezvolte abilități de bază pentru gândirea critică și rezolvarea problemelor.

Inteligența artificială  ne poate afecta gândirea și învățarea. Conform unui studiu recent realizat de oamenii de știință de la MIT, utilizarea ChatGPT pentru a ajuta la scrierea eseurilor, spun cercetătorii, poate duce la „datorie cognitivă” și la o „probabilă scădere a abilităților de învățare”, relatează Sciencealert.

Inteligența artificială poate afecta inteligența naturală

Pe parcursul a patru luni, echipa MIT a cerut unui număr de 54 de adulți să scrie o serie de trei eseuri folosind fie inteligența artificială (ChatGPT), un motor de căutare, fie propriul creier. Echipa a măsurat implicarea cognitivă examinând activitatea electrică din creier și prin analiza lingvistică a eseurilor.

Implicarea cognitivă a celor care au folosit inteligența artificială a fost semnificativ mai mică decât a celorlalte două grupuri. Acest grup a avut, de asemenea, mai multe dificultăți în a-și aminti citate din eseurile sale și a avut un sentiment mai scăzut de apartenență față de ele.

Interesant este că participanții au schimbat rolurile pentru un ultim, al patrulea eseu (grupul ”doar creier” a folosit inteligența artificială și invers). Grupul IA-creier a avut performanțe mai slabe și a avut o implicare puțin mai bună decât cea a celuilalt grup în timpul primei sesiuni.

Inteligența artificială a dus la acumularea de „datorii cognitive”

Autorii susțin că acest lucru demonstrează cum utilizarea prelungită a inteligenței artificiale a dus la acumularea de „datorii cognitive” de către participanți. Când, în sfârșit, au avut ocazia să își folosească creierul, nu au reușit să reproducă implicarea sau să se comporte la fel de bine ca celelalte două grupuri.

Cu prudență, autorii notează că doar 18 participanți au finalizat a patra, ultima sesiune. Prin urmare, rezultatele sunt preliminare și necesită teste suplimentare.

Acest lucru demonstrează că IA ne face mai proști?

”Aceste rezultate nu înseamnă neapărat că studenții care au folosit IA au acumulat „datorii cognitive”. În opinia noastră, concluziile se datorează designului particular al studiului”, spun autorii studiului.

Schimbarea conectivității neuronale a grupului în primele trei sesiuni a fost, probabil, rezultatul familiarizării cu sarcina de studiu, un fenomen cunoscut sub numele de efectul de familiarizare. Pe măsură ce participanții la studiu repetă sarcina, devin mai familiarizați și mai eficienți, iar strategia lor cognitivă se adaptează în consecință.

Faptul că grupul cu inteligență artificială a folosit ChatGPT mai productiv și strategic se datorează probabil naturii celei de-a patra sarcini de scriere, care a necesitat scrierea unui eseu pe unul dintre cele trei subiecte anterioare.

Deoarece scrierea fără inteligență artificială a necesitat o implicare mai substanțială, aceștia și-au amintit mult mai bine ceea ce scriseseră în trecut. Prin urmare, au folosit în principal inteligența artificială pentru a căuta informații noi și a rafina ceea ce scriseseră anterior.

Care sunt implicațiile inteligenței artificiale în acest studiu

Pentru a înțelege situația actuală, ar trebui să ne gândim la ce s-a întâmplat când calculatoarele au devenit disponibile.

În anii 1970, impactul lor era reglementat prin îngreunarea considerabilă a examenelor. În loc să facă calcule de mână, elevii trebuiau să folosească calculatoare și să-și dedice eforturile cognitive sarcinilor mai complexe.

Practic, ștacheta a fost ridicată semnificativ, ceea ce i-a făcut pe elevi să muncească la fel de mult (dacă nu chiar mai mult) decât înainte de apariția calculatoarelor.

Provocarea dată de inteligența artificială este că, în mare parte, oamenii nu au ridicat ștacheta într-un mod care să facă din IA o parte necesară a procesului. În astfel de situații, IA poate fi într-adevăr dăunătoare. Studenții pot transfera implicarea critică în învățare către IA, ceea ce duce la „lene metacognitivă”.