Inteligența artificială în România arată un paradox
Lipsa unei viziuni strategice clare se reflectă și în date: doar 10% dintre organizații au o strategie definită pentru implementarea AI, iar doar 16% dintre respondenți cunosc noile reglementări europene privind inteligența artificială (EU AI Act), care vor deveni obligatorii pentru toate companiile din UE în următorii doi ani.
„România folosește inteligența artificială ca pe un gadget cool, nu ca pe o infrastructură strategică. Fără reguli, fără formare și fără o viziune națională, riscăm să rămânem o țară de utilizatori, nu de creatori de inteligență artificială. Iar în lumea viitorului, utilizatorii depind de alții, în vreme ce creatorii decid jocul.”, declară Raluca Păduraru, autoarea studiului și consultant în AI literacy și strategie.
Date privind utilizarea inteligenței artificiale în România
- Utilizatorii zilnici implică inteligența artificială, în medie, în 7 tipuri de sarcini, de la generare de conținut la analiză și luare de decizii;
- Sprijinul în formare și accesul la resurse cresc competența și încrederea în inteligența artificială cu 15% până la 20%;
- În 49% dintre organizații, utilizarea inteligenței artificiale este încurajată informal, dar fără guvernanță clară;
- Lipsa de timp și lipsa ghidajului sunt principalele bariere în utilizare.
Datele confirmă un fenomen intens în România: inteligența artificială este adoptată de jos în sus, prin inițiativa angajaților, nu prin viziune strategică la nivel de instituții sau companii.
Recomandări pentru accelerarea adoptării strategice a inteligenței artificiale în România
Pentru a sprijini companiile în adoptarea responsabilă și eficientă a inteligenței artificiale, cercetarea propune trei direcții imediate, menite să ofere claritate, ghidaj practic și aliniere la standardele viitoare.
- Integrarea alfabetizării AI în educație, programe de training și leadership pentru a reduce anxietatea, improvizația și utilizarea riscantă.
- Reguli clare privind confidențialitatea datelor, validarea rezultatelor, etica și utilizarea responsabilă, traduse pe înțelesul tuturor angajaților și comunicate într-o manieră transparentă și uniformă.
- Platforme interne și inter-organizaționale unde oamenii învață aplicat, schimbă exemple și își dezvoltă competențele prin experimente reale, nu prin teorie.
„Avantajul competitiv al României poate veni din a ști să folosim inteligent, etic și creativ instrumentele de inteligență artificială. Alfabetizarea AI ar trebui tratată la nivel național la fel ca educația digitală sau competențele STEM.”, adaugă Raluca Păduraru.
Despre studiu
Cercetarea analizează percepția, competențele, nivelul de integrare și suportul organizațional privind AI în organizațiile românești. Studiul include 8 indicatori compoziți, analize corelaționale și segmentări demografice și organizaționale.
Raportul complet este disponibil aici.
