România este foarte angajată în susţinerea propunerilor secretarului general Jens Stoltenberg în cadrul procesului de reflecţie asupra viitorului Alianţei Nord-Atlantice NATO 2030 şi îşi doreşte o creştere a rolului NATO atât din punct de vedere politic, cât şi militar, a declarat ministrul român de externe Bogdan Aurescu la sosirea la reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor de externe din ţările membre.

Întâlnire la nivel înalt pentru Bogdan Aurescu

Ministrul român de externe a evidenţiat că reuniunea de la Bruxelles este prima cu prezenţă fizică după cea din noiembrie 2019, fiind în acelaşi timp primul prilej de întâlnire cu noul secretar de stat american Antony Blinken.

Bogdan Aurescu a afirmat însă că subiectul cel mai important de pe agendă este procesul de reflecţie NATO 2030.

“România este foarte angajată în susţinerea propunerilor secretarului general, apreciem foarte mult rolul de coordonare al dlui (Jens) Stoltenberg în acest proces.

După cum a fost reflectat şi în recenta convorbire telefonică între preşedintele României, dl Klaus Iohannis, şi secretarul general, suntem un puternic contributor şi susţinător al creşterii rolului NATO atât din punct de vedere politic, cât şi militar”, a spus Aurescu.

El a adăugat că, în opinia României, acest proces este o bună oportunitate pentru a creşte capacitatea Alianţei de a întări securitatea spaţiului euroatlantic şi că ar trebui pus mai mult accent pe apărare şi disuasiune. “Postura NATO trebuie întărită, în special pe Flancul de Est”, a subliniat el.

“Cel mai important rezultat al discuţiei despre procesul NATO 2030 va fi decizia de a iniţia negocierile pentru noul concept strategic. Există într-adevăr un nou mediu de securitate comparativ cu cel din 2010, când a fost adoptat conceptul strategic de la Lisabona”, a mai spus ministrul de externe român.

El a mărturisit că este bucuros că a fost primul ministru de externe din Alianţă care a susţinut, în noiembrie 2019, această iniţiere a negocierilor pentru un nou concept strategic al NATO.

“În urma acestei discuţii vom putea avea mai multă unitate transatlantică, vom putea întări apărarea noastră colectivă şi să proiectăm stabilitate prin cooperare şi dialog, vom putea să aprofundăm şi să dezvoltăm parteneriatele noastre şi să întărim rezilienţa strategică a statelor membre şi a Alianţei ca întreg”, a afirmat Aurescu.

El a reiterat că pandemia a arătat că rezilienţa este foarte importantă şi că “este extrem de relevant şi necesar să ne reducem dependenţa de actori care nu gândesc la fel ca noi şi încearcă să influenţeze procesul nostru de luare a deciziilor atât în afaceri externe, cât şi în chestiuni de securitate, şi în acelaşi timp să creştem cooperarea cu parteneri care gândesc ca noi”.

Aurescu a reamintit, în context, că România şi-a anunţat intenţia de a înfiinţa, la Bucureşti, un centru euroatlantic pentru rezilienţă.

“Parteneriatul dintre UE şi NATO ar trebui consolidat, la fel ca parteneriatul cu actori care gândesc la fel de pe întreg globul, precum şi legăturile cu partenerii noştri din vecinătate.

Nu în ultimul rând ar trebui să lucrăm mai mult cu ţările aspirante la aderare pentru că politica uşilor deschise este o politică de foarte mare succes care a adus reforme în ţările respective şi mai multă stabilitate şi securitate în regiunile în care se află ele”, a mai spus Aurescu.

Despre subiectul operaţiunii NATO din Afganistan, care este şi el pe agenda reuniunii, Aurescu a spus că România este angajată să-şi menţină prezenţa de 670 de militari în Afganistan şi că orice ajustare a acestei prezenţe va avea loc numai în strânsă coordonare între toţi aliaţii, dar că va depinde şi de condiţiile din teren şi de evoluţia negocierilor de pace inter-afgane.