INS: Rata anuală a inflației a scăzut ușor în luna iunie

Ultimele date transmise joi de Institutul Național de Statistică arată că rata anuală a inflației în România a scăzut ușor în iunie față de luna mai. În același timp, prețurile produselor alimentare, nealimentare și serviciilor au crescut.

Inflația a scăzut ușor în iunie

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România a scăzut ușor în luna iunie 2023, ajungând la 10,3% față de 10,64% în luna mai. Anunțul vine în contextul în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 17,88%, cele nealimentare cu 4,84% și serviciile cu 11,5%.

INS precizează că rata inflației de la începutul anului (iunie 2023 comparativ cu decembrie 2022) este de 4,2%. Rata anuală a inflației în luna iunie 2023 față de luna iunie 2022 este de 10,3%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2022 – iunie 2023) față de precedentele 12 luni (iulie 2021 – iunie 2022) este de 14,2%.

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), care este utilizat pentru determinarea inflației în statele membre ale Uniunii Europene, a înregistrat în luna iunie 2023 o valoare de 100,47% față de luna mai 2023. Rata anuală a inflației în luna iunie 2023 față de luna iunie 2022, calculată pe baza IAPC, este de 9,3%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2022 – iunie 2023) față de precedentele 12 luni (iulie 2021 – iunie 2022), determinată pe baza IAPC, este de 12,5%.

Estimările BNR privind inflația

În acest context, conform Băncii Naţionale a României, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni, potrivit actualelor evaluări, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, din mai 2023, în principal sub influenţa efectelor de bază şi a corecţiilor descendente consemnate în trimestrele precedente de cotaţiile unor mărfuri.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei decurg totuşi din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază şi din reducerea suplimentară a livrărilor de petrol anunţată de ţările OPEC.

În acelaşi timp, războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate continuă să genereze incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, iar absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.