Chiar dacă cheltuielile cu investițiile cuprinse în bugetul pentru 2016 vor reprezenta 5,1% din PIB, adică 37,7 miliarde de lei, cu peste 4 miliarde lei mai mult decât alocările din acest an, pentru infrastructură sumele sunt diminuate.

Ministerul Transporturilor va avea, anul viitor, un buget total de 11,86 miliarde de lei, cu 7,65% mai puţin decât în 2015, când au fost alocate 12,84 miliarde de lei. Partea şi mai proastă este că aceşti bani nici măcar nu merg în infrastructură, având în vedere că toate cheltuie­lile de capital la nivelul ministerului se reduc cu 98,92% în 2016 faţă de 2015, de la 838 de milioane de lei la 9 milioane de lei. „Sunt dezamăgit, pentru că banii prevăzuţi pentru infrastructură se duc în zona de dotări. Dacă s-ar duce în infrastructură, s-ar duce în construcţii“, a declarat  Mihai Rohan, preşedintele patronatului din construcţii CIROM.

Proiectele continuă doar cât să nu fie oprite

La anunţarea proiectului de buget, ministrul finanţelor publice, Anca Dragu, a justificat alocarea redusă pentru Transporturi, în general, şi pentru infrastructură, în special, prin faptul că alocările din anii anteriori nu au fost utilizate corespunzător.

Ulterior, după ce presa a semnalat această situație, Guvernul Cioloș a decis ca în funcție de evoluția proiectelor să suplimenteze, prin rectificare bugetară, fondurile pentru Transporturi cu 2 miliarde de lei, conform ministrului de resort Dan Costescu. „Acel fond de rezervă este păstrat într-o zonă specială la Guvern. Eu consider o metodă foarte bună pentru că nu mai aloci bani de la început. Constructorii consideră că li se cuvine, şefii de proiect din interiorul companiilor consideră că sunt stăpânii lor… Nu! Va fi o competiţie. Proiectele încep cu mai puţin. (…) Acesta este un motor foarte bun de motivare şi a constructorilor şi a personalului“, a spus Costescu.


„Bugetele care au fost alocate pentru proiectele mari de infrastructură, şi pe rutieră şi pe CFR, sunt insuficiente pentru proiectele mari cu finanţare europeană: autostrăzile Lugoj-Deva, Sebeş-Turda şi lucrările mari pe căile ferate. Soluţia care a fost găsită pentru moment este de a permite plăţi dincolo de alocarea bugetară, deci conform graficelor de execuţie, ca să nu se blocheze proiectele. În plus, avem angajamentul politic ferm al premerului de a aloca toate sumele necesare pentru aceste proiecte“, a mai spus Cătălin Drulă, director executiv al Asociației Pro Infrastructura.
În cadrul proiectului de buget pe 2016, autostrada A1 Lugoj – Deva a primit circa 348 de milioane de lei, în timp ce A10 Sebeş – Turda a primit o alocare de doar 247 de milioane de lei, însă sumele sunt considerate insuficiente de către sprecialiştii în infrastructură.

 „Este inacceptabil. Aceste proiecte în stadiu avansat la care se lucrează în plin nu pot fi oprite din pix! Dacă chiar nu avem bani suficienți, mai bine nu începem alte proiecte noi, de care oricum nu avem neapărat nevoie și îi redirecționăm către acestea importante“, spunea directorul Asociației Pro Infrastructura. Pentru proiectul Sebeș-Turda faza a II-a a proiectului (care ar trebui construită în cea mai mare parte în 2016) este în valoare de 1640 mil lei, dar alocarea pe 2016 este de numai 247 mil lei (din care de la buget doar 134 mil), scria Drulă pe o rețea de socializare anterior întâlnirii cu premierul Dacian Cioloș, care l-a asigurat că proiectele în derulare vor fi continuate, guvernul urmând să aloce bani în funcție de evoluția lucrărilor.

„Ideal ar fi să existe finanțare pentru tot, dar dacă nu există, nu putem sugruma proiectele pe finanțare europeană, doar pentru că cineva are o obsesie cu autostrada Transilvania (fostă Bechtel) și altcineva cu Valea Prahovei“, mai scria Drulă pe Facebook.

Banii se duc pe salarii

Infrastructura a fost sacrificată şi în 2016, în condiţiile în care, totuşi, deficitul bugetar a fost stabilit aproape de limita superioară acceptată de Comisia Europeană, de 3% din PIB (2,95% din PIB). Ministrul Finanţelor Publice a explicat că deficitul a fost majorat pentru a cuprinde toate actele normative cu privire la majorările salariale în sectorul bugetar, dar şi măsurile cuprinse în Codul Fiscal care urmează să intre în vigoare la începutul anului viitor.


Te-ar putea interesa și: