Informația despre COVID care dă peste cap tot ce se știa până acum. Cum a apărut de fapt virusul

Informația despre COVID care dă peste cap tot ce se știa până acum. Cum a apărut de fapt virusul
Publicat de Iulian Luca la 6 februarie 2021, 19:09

Conform unui studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea Cambridge, realizat pe mai multe specii de lilieci, care sunt cunoscuți purtători de diverse tipuri de coronavirus, apare o nouă posibilă explicație în ceea ce privește apariția pandemiei de COVID-19. Unii cercetători care au participat la acest studiu sunt convinși că a avut un rol semnificativ în trecerea virusului de la animal la om.

Schimbările climatice ar fi putut să joace un rol în transmiterea la om a coronavirusului care provoacă maladia COVID-19, oferind noi habitate populaţiilor de lilieci, prezumtiva specie aflată la originea acestui virus, potrivit unui studiu publicat vineri, informează AFP, citată de Agerpres.

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au modelat pe computer prezenţa populaţiilor de lilieci din mai multe specii, folosind date de temperatură şi pluviometrie pentru a stabili localizarea tipului de vegetaţie care constituie habitatele lor. Studiul a fost publicat în revista Science of the Total Environment.

Fiecare specie de liliac este purtătoare a 2,7 tipuri de coronavirus

Potrivit acelor modelări computerizate, pe parcursul ultimilor 100 de ani, 40 de specii de lilieci au beneficiat de extinderea condiţiilor favorabile pentru prezenţa lor într-o zonă care acoperă sudul Chinei, Birmania şi Laos.

Fiecare specie de liliac este purtătoare, în medie, a 2,7 tipuri de coronavirus şi, astfel, aproximativ 100 de virusuri diferite ar circula în acea zonă, în care se presupune că ar fi apărut SARS-CoV-2.

„Suntem departe de a spune că pandemia nu ar fi apărut fără schimbările climatice. Dar mi se pare greu de spus că această creştere a numărului de lilieci şi al coronavirusurilor pe care ei îi poartă ar face această apariţie să fie mai puţin probabilă”, a declarat coordonatorul studiului, Robert Meyer.

Lanţul exact de transmitere al SARS-CoV-2 rămâne de stabilit, dar modificările climatice şi distrugerea ecosistemelor îi pun mai des în contact pe oameni cu animalele, a subliniat acelaşi cercetător. „Sunt cele două feţe ale aceleiaşi monede, noi pătrundem mai adânc în habitatul lor şi, în acelaşi timp, schimbările climatice pot să împingă patogenii spre noi”, a adăugat el.

„Schimbările climatice au avut cu siguranță un rol”

Mai mulţi oameni de ştiinţă care nu au participat la acest studiu au subliniat faptul că apariţia pandemiei are cauze multiple.

„Trecerea (de la animal la om, n.r.) este rezultatul unor mecanisme complexe. Schimbările climatice au avut cu siguranţă un rol, modificând localizarea speciilor. Dar este posibil ca înmulţirea populaţiei umane şi degradarea habitatelor prin agricultură să joace un rol mai important”, a comentat Kate Jones, profesoară de ecologie şi biodiversitate la University College din Londra.

„Ei (autorii studiului, n.r.) arată că schimbările climatice au putut avea un impact asupra speciilor din Yunnan, dar această provincie se află la o distanţă de peste 2.000 de kilometri de Wuhan”, oraşul în care epidemia de COVID-19 a apărut în China, a declarat Paul Valdes, profesor de geografia mediului la Universitatea Bristol.

Informații articol
Despre autor
Iulian Luca

Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.