Declarațiile oficiale legate de posibilitatea unui număr mai mic de certificate verzi acordate investitorilor au declanșat unele nemulțumiri pentru companiile prezente pe acest segment. Operatorii de parcuri eoliene și-au făcut deja simulări în baza valorii reduse a certificatelor și au ajuns la concluzia că nu mai pot rambursa împrumuturile bancare și nu își pot asigura o marjă de profit rezonabilă.

„Nu ştiu ce vor face până la urmă ANRE şi Ministerul Energiei, cât de clare le sunt responsabilităţile, pe ce analize şi pe ce aşa-zisă monitorizare contează. Dar, în opinia mea, trebuie menţinută atractivitatea pentru resursele alternative şi un sprijin semnificativ pentru acelea de interes pentru România, inclusiv vântul, soarele şi microhidroenergia“, spune Jean Constantinescu, expert în energie, fost director general al Transelectrica şi al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Potrivit lui, consumatorul de energie trebuie să plătească contravaloarea certificatului verde, dar fără să-i fie majorată factura din această cauză, aşa încât nu ar avea sens agitaţia declanşată de consumatorii din industrie care vor dispensa de certificat. Altfel, crede expertul, oficialii par să nu fie pregătiţi de schimbări în acest an, limitându-se la aşa-zisele „monitorizări“. Certificatul verde se va tranzacţiona, cel mai probabil, tot la valoarea maximă, de 55 euro, deoarece producţia de energie verde este încă sub cota obligatorie, de 9%. „Deocamdată, ministerul s-a lansat cu critici severe la adresa Transelectrica, acuzată că ar fi acordat prea multe permise de racordare. Mi se pare o mare greşeală. Mai degrabă ar fi trebuit să-i atenţioneze pentru faptul că de vreo șapte ani nu s-a mai construit nimic serios în reţea. Este nevoie de cât mai multă energie curată din ţară, iar dezvoltarea reţelei trebuie să urmeze cerinţele clienţilor“, adaugă Constantinescu. Acesta subliniază că, în cazul în care ar fi fost atente la ce se întâmplă prin Europa, „guvernele noastre“ ar fi dezvoltat o strategie de sprijinire a dezvoltării acestei infrastructuri, inclusiv pentru interesul investitorilor privind sursele de echilibrare.

Altfel, potrivit reprezentanților Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA), proiectele eoliene funcționale din România au generat aproximativ 3.200 de locuri de muncă, iar în 2012 o treime din investițiile străine directe au avut ca sursă proiecte de energie  eoliană. În total, cei 2.000 de MW pe care România îi obține în prezent din vânt sunt rezultatul unor investiții totale de peste 3 miliarde de euro. Defalcând, în România, fiecare MW instalat are în spate investiții de 1,57 milioane de euro, din care circa un milion de euro este prețul turbinei, iar restul de 570.000 de euro se cheltuie pe studii tehnice, achiziția de terenuri, plata avizelor, transporturi, construcții de drumuri și rețele electrice, stații de înaltă tensiune și altele. „Din 2010, de când, practic, putem vorbi de primele proiecte eoliene implementate în România, au fost instalați, în decurs de doi ani, circa 2.000 de MW“, spune Ionel David, președinte RWEA.

În ciuda acestei intense dezvoltări de proiecte, la nivelul anului 2012 cota de 12% de energie regenerabilă din consumul brut de energie electrică al României (prevăzută de lege) nu a fost îndeplinită și s-a situat doar la 8% din consumul total. Concret, care sunt așteptările oamenilor din industrie pentru 2014? Ei bine, anul viitor, cu siguranţă vor suferi schimbări atât numărul, cât şi limitele de variaţie în piaţă ale preţului certificatului verde, în contextul în care ANRE a declarat deja că va scădea numărul de certificate, de la 3 la 2,6 pentru un MWh produs în microhidrocentrale, şi de la 6 la 5 certificate verzi pentru un MWh produs în parcurile solare.

„Dar aceste cifre par deocamdată simple estimări. Normal, ar trebui făcut un calcul cost–beneficiu, plecând de la situaţiile din piaţă şi evoluţia tehnologiilor. Costurile de investiţii în fermele solare şi eoliene s-au redus mult în ultimii trei ani, ajungând acum la circa 950 euro/kW. În orice caz, decidenții n-ar mai trebui să se folosescă de certificate ­verzi pentru a transfera subvenţii mascate la grupurile termo neviabile, ca în prezent“, explică Jean Constantinescu. Rămâne de văzut ce se va întâmpla.

Te-ar putea interesa și: