Inflația din România traversează o perioadă agitată și va continua să urmeze o traiectorie sinuoasă până în toamna anului 2025.
Aceasta este una dintre concluziile centrale ale Raportului asupra inflației publicat de Banca Națională a României (BNR), în luna mai 2025.
Documentul conturează o imagine complexă, dominată de factori interni și internaționali care complică eforturile de stabilizare a prețurilor și mențin presiuni asupra economiei.
Căderea plafonului și efectele de bază, cauze ale instabilității
În centrul acestor evoluții se află două elemente-cheie: dispariția schemei de plafonare a tarifelor la energia electrică și influența efectelor de bază statistice.
Acestea alimentează volatilitatea inflației, care, potrivit prognozelor, va rămâne instabilă până la finalul trimestrului al treilea din 2025. Ulterior, se anticipează o scădere lentă, dar constantă, a ratei anuale a inflației, pe o traiectorie mai ridicată decât cea estimată anterior.
Această scădere ar urma să continue pe parcursul unui an întreg, până în primele luni din 2026, când inflația ar putea coborî, marginal, în intervalul-țintă al BNR.
Ce frânează inflația?
Printre factorii care vor contribui la diminuarea inflației se numără:
-
temperarea ritmului de creștere a prețurilor de import,
-
ajustarea în scădere a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt,
-
efectele tardive ale unui deficit de cerere agregată,
-
efectele de bază cu impact dezinflaționist.
Chiar și așa, BNR atrage atenția că aceste influențe pozitive sunt contrabalansate de o serie de riscuri semnificative.
Cele mai importante incertitudini
Printre cele mai importante surse de incertitudine se numără:
-
posibile noi creșteri ale prețurilor la energie și alimente, corelate cu mișcările de pe piața internațională a materiilor prime;
-
politicile comerciale ale marilor economii (precum SUA) și reacțiile altor state, care pot afecta lanțurile de aprovizionare și dinamica prețurilor;
-
conflictul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și impactul acestora asupra piețelor globale.
În plan intern, incertitudinile privind politica fiscală și cea a veniturilor sporesc riscurile, mai ales în contextul actualei instabilități politice.
Execuția bugetară din primul trimestru al anului 2025 a fost sub semnul dezechilibrelor, iar respectarea angajamentelor de consolidare bugetară asumate în fața Comisiei Europene devine crucială.
Fără un plan credibil în acest sens, România riscă să piardă controlul asupra costurilor de finanțare, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat.
O speranță pentru economie rămâne absorbția eficientă a fondurilor din programul Next Generation EU. Utilizarea inteligentă a acestor resurse poate atenua efectele negative ale măsurilor de austeritate, sprijini reformele structurale și impulsiona tranziția energetică. În lipsa unei strategii clare în acest sens, economia ar putea rămâne vulnerabilă în fața șocurilor externe și interne.
Evoluția recentă a inflației
În luna aprilie 2025, rata anuală a inflației a fost de 4,85%, aproape identică cu cea din martie. Scăderea prețurilor la combustibili și produse din tutun a fost parțial anulată de continuarea scumpirii alimentelor și a energiei, acestea din urmă fiind influențate negativ și de un efect de bază nefavorabil.
Rata inflației de bază (CORE2 ajustat), care exclude prețurile volatile, a scăzut la 5,2% în martie, dar într-un ritm mai lent decât se estima. Acest indicator reflectă presiuni persistente asupra prețurilor, alimentate inclusiv de creșterea salariilor și menținerea așteptărilor inflaționiste la un nivel ridicat.
În planul creșterii economice, datele preliminare sugerează o stagnare în primul trimestru al anului 2025. PIB-ul a avansat cu doar 0,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, după ce în ultimul trimestru din 2024 crescuse cu 0,5%. Evoluțiile au fost mixte, cu unele sectoare în regres și altele în stagnare.
