Inflația din Germania a atins două cifre pentru prima dată de la introducerea monedei euro, în urmă cu peste 20 de ani, crescând mai mult decât se anticipase după ce măsurile temporare de ajutor de stat au luat sfârșit și criza energetică din Europa s-a agravat.

Inflația din Germania a crescut peste așteptări

Prețurile de consum au crescut în septembrie cu 10,9% față de anul trecut, depășind avansul de 8,8% din august, a anunțat joi Oficiul Federal de Statistică. Este mai mult decât estimaseră economiștii dintr-un sondaj Bloomberg, de 10,2%.

Se aștepta o creștere a inflației, deoarece Germania a renunțat la reducerile din vară la transportul public și la combustibil. Dar amploarea accelerării va deranja Banca Centrală Europeană, care se luptă să domolească creșterea prețurilor, a căror ascensiune persistentă va bate un nou record atunci când datele vor fi publicate vineri.

Guvernul german a anunțat joi că va pune capăt prețurilor la energie, o măsură care ar putea domoli valorile inflației în viitor. Cancelarul german, Olaf Scholz, a anunţat deblocarea a 200 de miliarde de euro pentru plafonarea preţurilor la energie, în ideea de veni în sprijinul consumatorilor în contextul inflaţiei.

BCE în favoarea unei noi creșteri a ratei dobânzii

Joi, factorii de decizie ai BCE au continuat să se alinieze în favoarea unei noi creșteri importante a ratei dobânzii, în condițiile în care inflația în Germania a atins două cifre, depășind așteptările și anunțând un nou record pentru întregul Bloc comunitar.

Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile cu 125 de puncte de bază în ultimele două ședințe și a promis noi creșteri, în condițiile în care prețurile foarte mari la alimente și energie se extind în restul economiei și intensifică presiunile de bază asupra prețurilor.

„Alegerea mea ar fi 75 (de puncte de bază)”, a declarat pentru Bloomberg, Gediminas Simkus, responsabilul cu politica monetară al BCE, în contextul unei conferințe la Vilnius. „Dar 50 este minimul”, a adăugat acesta, potrivit Reuters.

Colegii săi, printre care Peter Kazimir din Slovacia, Robert Holzmann din Austria și Olli Rehn din Finlanda, au pus pe masă propunerea de 75 de puncte de bază în ultimele zile, chiar dacă următoarea ședință a BCE din 27 octombrie este încă la aproape o lună distanță. Însă Simkus, la fel ca Holzmann a respins cu o zi înainte sugestiile privind o majorare de 100 de puncte de bază.