Temperaturile de la suprafața mării au fost cele mai calde înregistrate timp de 13 luni la rând. În Atlanticul de Nord, un val de căldură marin a durat 421 de zile consecutive, în cele din urmă izbucnind pe 29 aprilie, scrie Chelsea Harvey.

Oceanele s-au încălzit lent, timp de zeci de ani, pe măsură ce oamenii continuă să elibereze poluarea care provoacă încălzirea planetei în atmosferă.

Cu toate acestea, rata încălzirii recente a sfidat toate așteptările și modelele statistice, scrie Politico.

Simptom al unei schimbări serioase a climei globale

Oamenii de știință sunt nedumeriți și se tem că încălzirea rapidă a oceanelor ar putea fi un simptom al unei schimbări serioase a climei globale.

Lumea ar putea deveni un „teritoriu neexplorat”, a spus Gavin Schmidt, șeful Institutului Goddard pentru Studii Spațiale al NASA, într-un avertisment sumbru publicat la începutul acestui an.

„O planetă care se încălzește deja modifică fundamental modul în care funcționează sistemul climatic, mult mai devreme decât au anticipat oamenii de știință”, a spus Schmidt.

Apa tot mai fierbinte un combustibil pentru reacția ciclonilor tropicali

O consecință clară este sezonul uraganelor mai active, cu furtuni mai mari și mai puternice. Apa fierbinte este practic, un combustibil pentru reacția ciclonilor tropicali.

Sezonul uraganelor care începe la 1 iunie poate fi de rău augur din alt motiv: cercetătorii prevăd că actualul model climatic El Niño, care tinde să suprime uraganele din Atlantic, se va încheia în lunile următoare.

Odată cu martie, luna în timpul căreia Atlanticul de Nord începe să se reîncălzească după trecerea iernii, curba temperaturii a evoluat mult peste cea înregistrată în anii precedenți, cu un decalaj care s-a mărit şi mai mult în ultimele săptămâni.

Atlanticul de Nord a devenit astfel un punct de observare emblematic pentru încălzirea oceanelor de pe planeta noastră, sub efectul schimbărilor climatice provocate de gazele cu efect de seră.

Altă veste proastă

Între timp, țările continuă să facă progrese lente sau insignifiante în îndeplinirea obiectivelor climatice. Emisiile globale de dioxid de carbon din arderea combustibililor fosili au atins un nivel record în 2023, potrivit NASA.

În ciuda legii climatice a președintelui Joe Biden, SUA, al doilea cel mai mare poluator de carbon din lume, este încă departe de a-și îndeplini obiectivele interne în materie de climă, potrivit Climate Action Tracker.

Europa, al treilea cel mai mare contributor la schimbările climatice, este, de asemenea, în urmă.

Regatul Unit încearcă să-și relaxeze limitele de poluare în următorii ani, invocând emisiile suplimentare pe care țara le-a redus în ultimii cinci ani (o perioadă care a inclus pandemia), scrie Abby Wallace.

Ceea ce ea descrie drept un „truc de contabilitate” ar menține Marea Britanie pe drumul cel bun pentru a-și îndeplini obiectivele climatice doar pe hârtie.

„Dacă guvernul ar încetini efectiv progresul Regatului Unit în reducerea emisiilor, s-ar putea pune întrebări cu privire la modul în care arată acest lucru pe fondul unui record de căldură doborât în ​​mod constant în întreaga lume și al unei ierni extrem de umede în Regatul Unit, care a lăsat recoltele putrezite pe câmp”, a declarat Jess Ralston, șef la Unitatea non-profit pentru Energie și Climate Intelligence.

Valul de căldură oceanică reprezintă o amenințare imediată

Un cercetător la Universitatea Leeds din Regatul Unit consideră că datele transmise de serviciul Copernicus sunt „foarte puternice” şi că ele sunt conforme cu observaţiile făcute cu ajutorul sateliţilor şi cu cele obţinute prin măsurători de temperatură realizate direct în mare de către nave şi balize meteorologice.

„Valul de căldură oceanică reprezintă o ameninţare imediată pentru o parte a vieţii marine, vedem deja semnale de albire a coralilor din Florida, care sunt o consecinţă directă, iar eu mă aştept şi la alte consecinţe negative”, a subliniat profesorul Forster, el fiind specializat în chestiunea schimbărilor climatice.