Încălzire globală: 25 de oraşe produc peste jumătate din poluarea urbană globală
Efectele încălzirii globale se resimt din ce în ce mai mult la nivel mondial. Temperaturile suferă modificări fără precedent, iar situația s-ar putea deteriora. În acest context, ONU trage un semnal de alarmă și estimează că 75% din emisiile globale de carbon provin din orașe.
În total sunt 25 de oraşe, majoritatea în China, care singure sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din emisiile urbane de gaze cu efect de seră la nivel mondial, a dezvăluit un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Sun Yat-sen din Canton, în China, și publicat de revista științifică „Frontiers”, care a comparat datele privind emisiile din 167 de orașe în 53 de țări, scrie Euronews.
Potrivit dezvăluirilor, 52% din totalul emisiilor ar fi produse de 23 de orașe chinezești – inclusiv Shanghai, Beijing și Hanta -, precum şi de capitalele Rusiei și Japoniei, Moscova și Tokyo.
ONU estimează că 75% din emisiile globale de carbon provin din orașe.
Potrivit studiului publicat de „Frontiers”, orașele chineze, indiene, americane și ale Uniunii Europene sunt responsabile pentru majoritatea emisiilor globale.
Când vine vorba de emisiile pe cap de locuitor, orașele europene, americane și australiene depășesc în mod semnificativ majoritatea centrelor urbane din țările în curs de dezvoltare.
Excepția este China, la rândul ei clasificată în studiu drept țară în curs de dezvoltare, unde indicatorii pentru emisiile pe cap de locuitor în multe cazuri se apropie de cei din țările dezvoltate.
„Este important de menționat – scriu, însă, autorii studiului – că multe țări dezvoltate externalizează lanțuri de producție cu emisii ridicate de carbon în China, ceea ce crește emisiile legate de export pentru aceasta din urmă”.
De unde provin emisiile urbane?
Studiul a analizat, de asemenea, originea emisiilor în orașele în cauză, din moment ce aceasta, după cum explică autorii, „ne poate informa despre acțiunile care ar trebui să fie prioritare pentru reducerea emisiilor de la clădiri, transporturi, procese industriale și alte surse”.
„Energia staționară – care include emisiile derivante din utilizarea combustibililor și a electricității în clădiri rezidențiale și instituționale, din clădirile comerciale și din clădirile industriale – a contribuit între 60% și 80% din emisiile totale în orașele din America de Nord și din Europa. Într-o treime din orașe, peste 30% din emisiile totale de gaze cu efect de seră proveneau din transportul rutier. Între timp, mai puțin de 15% din emisiile totale proveneau din căile ferate, cursuri de apă și aviație”.
Cercetătorii au trasat, totodată, variaţia emisiilor înregistrată în orașe în perioada supusă studiilor.
În aproximativ 30 dintre acestea, între 2012 și 2016, s-a înregistrat o scădere netă.
Cea mai mare reducere a emisiilor pe cap de locuitor a avut loc la Oslo, Houston, Seattle și Bogotá. Primele patru orașe în ceea ce privește creșterea emisiilor pe cap de locuitor, în aceeași perioadă, au fost Rio de Janeiro, Curitiba, Johannesburg și Veneția, unde turismul de masă joacă un rol fundamental și unde recent s-a decis interzicerea trecerii navelor de mari dimensiuni.
În timp ce schimbările climatice au făcut obiectul unei dezbateri intense până de curând, astăzi este dificil de negat schimbările tot mai bruşte și distructive care afectează clima.
Potrivit mai multor analiști, căldura anormală din Canada și inundațiile devastatoare din Germania și din Belgia ar fi primele semne ale unui dezastru care ar putea fi greu de oprit.
Temperatura medie globală este deja peste 1 grad Celsius peste nivelurile preindustriale și este pe cale să depășească limita de 1,5-2 grade Celsius stabilită de Acordul de la Paris privind clima.
Totuşi, autorii studiului au observat că unele dintre datele disponibile sunt fragmentate. Lacunele din rapoartele asupra emisiilor orașelor fac comparațiile dificile.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





