Primăriile au ieşit la cumpărături de apartamente pe piaţa liberă, în ideea de a satisface o parte din avalanşa de cereri de locuinţe sociale. Iniţiativa a aprins deja discuţiile privind atât moralitatea, cât şi legalitatea acestor investiţii.

Primăriile care au resurse financiare pot reprezenta o salvare pentru dezvoltatorii imobiliari ale căror vânzări au îngheţat de luni bune şi nu au şanse de redresare prea curând. De altfel, unul dintre susţinătorii ideii a fost chiar preşedintele Băsescu, care a afirmat, în urmă cu două luni, că autorităţile ar putea cumpăra locuinţe de pe piaţa liberă pentru a-i susţine atât pe jucătorii din domeniu, cât şi pe cei care au nevoie de locuinţe sociale.

Primăria Sectorului 1 al Capitalei a intrat pe această piaţă încă de anul trecut. „Până în acest moment, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Sector 1 a achiziţionat de pe piaţa liberă 124 de locuinţe, dintre care 76 sunt situate în Prelungirea Ghencea, iar 48 pe Calea Giuleşti“, spune Michela Mona, reprezentantă a Primăriei Sectorului 1.

Proiectele „norocoase“ sunt Cartierul Latin, amplasat în Prelungirea Ghencea (deţinut de omul de afaceri Victor Stoiculescu), celalalt fiind Lacu Morii, din apropierea Căii Giuleşti (dezvoltat de Giuleşti Real Estate, firmă unde acţionar a fost şi Marius Nicoară, ex-preşedinte liberal al Consiliului Judeţean Cluj). Motivul invocat de reprezentanţii Primăriei Sectorului 1 ca justificare pentru cumpărarea acestor locuinţe este necesitatea rezolvării problemelor locative a peste 1.500 de familii. Pentru apartamentele achiziţionate au fost plătiţi între 1.100 şi 1.500 de euro/mp. Şi totuşi, de ce s-au cumpărat locuinţe în sectorul 6, de vreme ce cererile au fost depuse la sectorul 1? Potrivit art. 91 din Legea nr. 215/2001, autorităţile locale nu pot administra imobile în afara ariei lor de responsabilitate administrativă. Ceea ce, în cazul nostru, se întâmplă cu Cartierul Latin.

Finanţatorul CFR Cluj, printre beneficiari

Şi municipalitatea din Bacău inten­ţionează să intervină pe piaţa liberă. Recent, Consiliul Local a alocat trei milioane de lei pentru achiziţia de locuinţe de pe piaţă. „Intenţionăm să cumpărăm locuinţe din proiecte ale dezvoltatorilor privaţi. Deocamdată, urmărim piaţa şi mai aşteptăm puţin, în speranţa că vor mai scădea pre­ţurile“, spune Ion Tomescu, purtător de cuvânt în cadrul Primăriei Bacău. La preţurile actuale, cele trei milioane de lei (circa 721.000 de euro) asigură achiziţia a circa 18 apartamente cu două camere (la un preţ de 40.000 de euro fiecare). În Braşov şi Cluj-Napoca, strategia edililor locali es­te diferită. A­ceş­tia iniţiază parteneriate cu firme private de dezvoltare imobiliară. Un exemplu este programul A­genţia Locală de Locuinţe (ALL) din Braşov, prin intermediul căruia autorităţile pun la dispoziţia developerilor terenul necesar şi primesc în schimb între 15% şi 30% din nu­mărul locuinţelor realizate în cadrul ansamblurilor rezidenţiale dezvoltate pe respectivele terenuri.

La Cluj-Napoca continuă dis­cuţiile pe marginea unui parteneriat dintre primărie şi dezvoltatorul bucureştean Impact, prin care ar urma să se realizeze proiectul Dealul Lomb, cu peste 5.000 de locuinţe. Primăria va primi 33% din suprafaţa construibilă, terenul viabilizat şi 75 de locuinţe care vor fi atribuite cazurilor sociale. Investiţia necesară realizării acestui megaproiect a fost estimată la 400 de milioane de euro.

Tot la Cluj-Napoca, dar într-o fază mai avansată, este parteneriatul vizând Cartierul Tineretului, realizat prin asocierea dintre autorităţile locale şi Polus RE, firma omului de afaceri Arpad Paszkany, finanţatorul CFR Cluj.

Primăria va oferi 203 hectare de teren şi va primi 384 de locuinţe sociale gratuit, dar şi un număr de 180 de locuinţe care îi vor reveni sub forma participării la profit.

Lipsa banilor, dar şi a proiectelor viabile, împiedică alte primării să adopte strategii similare. Ca atare, ele se rezumă la relaţia cu Agenţia Naţională a Locuinţei (ANL), prin intermediul căreia ministrul dezvoltării, Vasile Blaga, susţine că vor fi livrate pe piaţă 10.000 de locuinţe până în 2010. Un calcul utopic, având în vedere viteza cu care se mişcă de obicei investiţiile realizate de stat.

Tranzacţii în numele unor cazuri sociale

„Important este ca aceste tranzacţii să se desfăşoare cât mai transparent posibil şi, în acelaşi timp, sub observaţia directă a autorităţilor abilitate“, spune Dan Ionaşcu, şeful departamentului de evaluare al Cushman & Wakefield. Un aspect important al acestor achiziţii constă şi în motivaţia reală a primăriilor. „Decizia referitoare la achiziţionarea de pe piaţa liberă a proiectelor rezidenţiale private aparţine exclusiv autorităţilor publice locale“, spune ministrul Vasile Blaga.

Primii oameni implicaţi în afaceri imobiliare care au cerut intervenţia statului, Ion Țiriac şi Dan Ioan Popp, au sugerat încă de la începutul anului să se investească bani publici pentru salvarea pieţei aflate în declin din cauza scăderii vânzărilor, care ameninţă cu falimentul o parte dintre actorii din sector. Primăriile s-au conformat, lăsând însă loc multor întrebări.

«Este important ca aceste tranzacţii să se desfăşoare cât mai transparent posibil, sub observaţia directă a autorităţilor.»
Dan Ionaşcu, Cushman & Wakefield

154-28773-03_giulesti_15.jpgLACU MORII
Primăria Sectorului a cumpărat, conform reprezentanţilor instituţiei, 48 de locuinţe în cadrul acestui proiect de 420 de apartamente.

ALL BRAŞOV
Autorităţile din Braşov au iniţiat, prin Agenţia Locală a Locuinţei, parteneriate cu firme private, prin care au fost realizate zece imobile.

154-28772-03_cartierullatin_rp_15.jpgCARTIERUL LATIN

Primăria Sectorului 1 a achiziţionat 76 de locuinţe. Complexul gigant include 980 de apartamente numai în prima fază de dezvoltare.

16.000 de locuinţe vor fi livrate pe piaţă în intervalul 2009-2010, potrivit unui studiu al consultantului imobiliar Colliers International. Vânzările au scăzut însă cu mai bine de 50% începând cu ultima parte a lui 2008

18.700 DE CASE DE LA STAT

PROGRAMUL Ministerului Dezvoltării prevede realizarea a 10.000 de locuinţe până în 2010, dintre care peste 80% prin ANL. Totalul propus pentru acest mandat este de 18.700 de locuinţe.

LIVRĂRI ANL a livrat, până în prezent, 1.838 de locuinţe prin credit ipotecar şi alte 2.712 sunt în execuţie. Instituţia a recepţionat, anul acesta, 165 de locuinţe cu chirie pentru tineri.

INVESTIȚII Ministerul Dezvoltării va investi 684,9 milioane lei pentru 18.700 de locuinţe. În 2009, vor fi livrate 5.985 de unităţi locative, dintre care 3.200 prin ANL.