Rezultatele recensamantului efectuat in primavara acestui an confirma prognozele referitoare la scaderea populatiei. Fata de ultima numaratoare, efectuata in anul 1992, populatia Romaniei s-a diminuat cu un milion de persoane. Fata de aproape 23 milioane in 1990, in prezent in tara mai locuiesc doar 21,7 milioane de persoane, scadere de 4,7%. In acest ritm este foarte posibil ca in anul 2005 numarul sa scada sub 20 de milioane, conform prognozelor elaborate de institute europene.
Explicatia acestei scaderi se datoreaza sporului natural negativ (diferenta dintre nascutii-vii si decedatii) cat si migratiei externe. Rezultatele preliminare nu evidentiaza ponderea exacta a acestor fenomene vinovate de scaderea populatiei, insa se estimeaza ca in ultimii ani cel putin 300.000 de persoane au parasit legal Romania. Alte sute de mii sunt cuprinse la capitolul plecari temporare, care se pot transforma in emigrari definitive.
Un alt fenomen, care era usor de anticipat, il constituie migratia interna, invers perioadei de industrializare fortata: cresterea populatiei rurale si scaderea celei urbane. Statistic, populatia urbana a scazut, in zece ani, de la 54,3% la 53,7%, iar ponderea populatiei de la sate a crescut de la 45,7% la 47,3%. Reducerea activitatii industriale nu putea decat sa produca depopularea marilor centre urbane, fenomen intalnit mai ales in orasele care au cunoscut o dezvoltare accelerata in anii 80. Intre cele doua recensaminte populatia oraselor si municipiilor a scazut cu 7%. Daca fenomenul imbatranirii populatiei era pana nu demult o caracteristica a satului romanesc, iata ca si in mediul urban are loc un fenomen similar. Singura veste buna este ca in cazul in care Produsul Intern Brut va ramane constant, va creste venitul per capita, dar si efortul populatiei active, aflata in scadere, pentru sustinerea cheltuielilor bugetare. Datele privind evolutia pe grupe de varsta si ocupatii nu au fost inca date publicitatii, insa din anii anteriori se stie ca cea mai mare scadere se inregistreaza in grupele de varsta active si cu studii medii si superioare.
Structura etnica a ramas neschimbata
Distributia teritoriala a populatiei a inregistrat modificari importante in perioada 1992 – 2002 sub influenta combinata a nivelului diferentiat al sporului natural, al fluxurilor migratorii interne si a intensitatii migratiei externe. Comparativ cu datele recensamantului anterior, numarul populatiei a crescut in judetele Ilfov, +4,6%, si Iasi, +0,9%. O scadere semnificativa a numarului populatiei s-a inregistrat in judetele : Caras-Severin – 11,4%, Hunedoara – 11,1%, Teleorman – 9,7%, Brasov – 8,5% si Mehedinti – 8%. Se remarca scaderea populatiei in judetele care atrasesera, cu doua decenii in urma, forta de munca din alte zone ale tarii: Hunedoara, Brasov si Mehedinti. Cele mai mici densitati ale populatiei se regasesc in judetele Tulcea, 30,4 locuitori/kmp, si Caras Severin, 39,1 locuitori/kmp, iar cea mai mare densitate in judetul Ilfov, 190 locuitori/kmp. Media pe tara este de 91 locuitori/kmp, judetele care depasesc aceasta valoare caracterizandu-se printr-o populatie rurala mai numeroasa.
Populatia urbana s-a diminuat in judetele cu o rata a somajului situata peste medie, sau in cele in care s-a consemnat o scadere generala a populatiei. Un alt factor care a contribuit la scaderea numarului populatiei din zonele urbane il constituie si fenomenul demografic. In judetele caracterizate de un nivel al saraciei mai ridicat, diminuarea numarului populatiei de la oras este mai accentuata: Vaslui (cu 10,8%), Neamt (cu 13%), Hunedoara (cu 10%), Teleorman (cu 14,1%). Aceste evolutii se reflecta si in structura consumului, in ultimii ani ponderea autoconsumului crescand semnificativ. La nivelul economiei se regaseste prin practicarea agriculturii de subzistenta, marile exploatatii insumand doar 15% din suprafata arabila a tarii.
Din punct de vedere al structurii etnice, nu au intervenit modificari fata de recensamantul anterior, procentul celor care s-au declarat romani fiind de 89,5%, maghiari 6,6% si tigani doar 2,5%. Populatia de etnie maghiara detine o pondere ridicata in judetele Harghita, 84,6%, si Covasna, 73,8%, si ponderi cuprinse intre 40 si 20% in alte patru judete: Mures 39,3%, Satu Mare 35,2%, Bihor 25,9% si Salaj 23,1%. Structura etnica a ramas neschimbata deoarece la o scadere a numarului romanilor, de 4,9%, corespunde o reducere a populatiei de alta etnie aproape egala, 4,7%.
Fata de recensamantul din 1992, numarul gospodariilor populatiei a crescut cu 103,5 mii (o crestere de 1,4%), cu o crestere mai accentuata in mediul rural. Aceasta se datoreaza exploziei demografice de dupa 1968, generatie care in perioada ultimului deceniu a depasit varsta majoratului. Dar desi numarul de gospodarii se afla in crestere, marimea unei gospodarii s-a redus de la 3,07 persoane in 1992, la 2,89 persoane in 2002, pe fondul sporului demografic negativ. Locuintele au crescut cu aproape 6% in ultimii zece ani, ajungandu-se la 8,11 milioane. Din surplusul de 335 de mii de locuinte la nivel national, trei patrimi se regasesc in mediul rural. De asemenea, cresterea numarului camerelor de locuit si a suprafetei locuibile este mai ridicata in mediul rural decat in cel urban.
Daca luam in calcul numarul camerelor, se poate spune ca statistic, aproape fiecare cetatean roman locuieste intr- o camera: 20,7 milioane camere pentru o populatie de 21,7 milioane persoane. Suprafata medie locuibila pe o locuinta a inregistrat o crestere mai accentuata, de la 33,8 mp la 37,5 mp, situandu-se insa cu mult sub media europeana.
