Dupa ce Rusia a redus drastic nivelul gazului trimis prin conductele care tranziteaza Ucraina, o serie de tari care depindeau de gazul primit prin aceste conducte au inceput sa acuze probleme interne. Probleme sunt generate in primul rand de faptul ca presiunea este fie foarte scazuta, fie cantitatea primita nu ajunge pentru necesarul intern, iar marii consumatori industriali isi vad productia afectata, in timp ce micii consumatori mor de frig in case, sau nu mai isi pot incalzi mancarea.

Cum 80% dintre conductele rusesti spre Europa trec prin Ucraina, o mare parte dintre europeni au semnalat probleme. Reteaua de gaze este complexa, dar schematic se pot trasa doua itinerarii: unul prin Slovacia, spre Cehia, Austria, Germania, Franta, Italia. Celalat traseu intra in Romania si de aici spre zona balcanica. Conducta spre Slovacia este mai „sigura” deoarece este conectata la rezervele de gaz din vestul Ucrainei, in timp ce cea spre Balcani nu are acces la un rezervor similar.

Alte conducte sunt:
– Iamal-Europa, prin Belarus, ce alimenteaza Polonia si apoi Germania. Se pompeaza 33 miliarde de metri cubi anual, sau 100 milioane de metri cubi pe zi.
– Blue Stream, ce leaga Rusia de Turcia, pe sub Marea Neagra. Are o capacitate de 16 miliarde de metri cubi anual, adica 50 milioane metri cubi pe zi.

Gazprom a anuntat ca supliment cantitatile trimise prin cele doua conducte. Pana la rezolvarea confluctiului comercial cu Ucraina, pe tema datoriei de doua miliarde euro si a nivelului pretului, tarile balcanice vor fi cel mai afectate de deciziile bruste ale Kremlinului, suparat pe intentiile Kievului de orientare spre vest.

Daca pe plan intern efectul opririi terminalului de la Isaccea, de la granita romano-ucraineana nu are un efect atat de pregnant, in regiune efectele sunt devastatoare. Conducta de gaz care porneste de acolo  aprovizioneaza in principal Bulgaria, Macedonia, Grecia si Turcia, precum si restul tarilor din regiune.

Bulgaria
Ministrul bulgar al Economiei si Energiei, Petar Dimitrov, a anuntat ca tara sa se bazeaza acum exclusiv pe rezervele de gaz din localitatea Chiren, din centrul Bulgariei. De asemenea, ministrul a initiat deja discutii cu marile companii consumatoare pentru gasirea de solutii pentru reducerea consumului in urmatoarea perioada de timp.

Potrivit Bulgargaz, cantitatea de acolo poate sa acopere necesarul de gaz al tarii pentru aproape o luna, in conditii de utilizare restransa. Dimitar Gogov, CEO al Bulgargaz spune ca tara sa consuma 10-11 milioane de metri cubi de metan pe zi. Astfel, daca oferta ar scadea sub sase milioane, consumul va trebui sa fie redus drastic.

Ministrul de Externe bulgar, Ivailo Kalfin, a declarat ca „este inacceptabil ca Bulgaria sa devina o victima intr-un conflict comercial dintre doua tari, fara ca noi sa avem vreo legatura directa cu acest diferend”. De asemenea, a solicitat Rusiei sa readuca la normal cantitatea de gaz, asa cum este prevazuta in contract.

Ca masuri, productia locala de la Chiren a fost majorata la 4,3 milioane de metri cubi pe zi, iar guvernul a facut apel la populatie sa reduca la minimum necesar consumul de gaz. Cea mai afectata companie a fost combinatul de ingrasaminte Neohim, din Dimitrovgrad, care a fost nevoit sa sisteze productia. De asemenea, Asociatia Industriasilor din Bulgaria a solicitat companiilor sa treaca de pe gaz pe petrol sau alte tipuri de combustibili si a cerut guvernului sa sugereze tuturor tarilor afectate sa cheme in instanta Gazprom pentru nerespectarea contractelor de furnizare a gazului.

Grecia
In Grecia, 80% din necesarul de gaz provine din Rusia. Ca urmare a crizei gazelor, in ultima perioada Grecia a primit doar patru milioane de metri cubi, in loc de sase milioane cat solicitase. Potrivit oficialilor companiei de stat de gaz, DEPA, Grecia are suficiente rezerva cat pentru doua saptamani, la care se adauga si gazele care provin din Azerbaidjan, prin Turcia. Grecia a consumat in total in 2008, 4,3 miliarde de metri cubi de gaz.

Croatia
Compania de petrol si gaze INA a raportat astazi ca a primit de la Gazprom doar 20% din cantitatea de gaz solicitata. Din acest motiv a solicitat consumatorilor sa isi reduca la minimum consumul. Din totalul de consum energetic al Croatiei, gazul are o pondere de 25%. Potrivit datelor Ministerului Economiei, din totalul de 4,8 milioane de metri cubi de gaz pe care croatii il consuma, 3,1 milioane provin din Rusia. In perioada de iarna, Croatia are nevoie de 12 milioane de metri cubi pe zi, din care doar o treime provin din rezervele proprii. Potrivit presei locale, Croatia are acum rezerve de 410 milioane metri cubi.

Macedonia
In mica tara balcanica impactul este minim, deoarece Macedonia importa 120 milioane metri cubi anual, dintre care doar 15% provin din Rusia. Potrivit lui Krste Miladinov, CEO al companiei macedonene de gaz Gama, „Macedonia are rezerve pentru urmatoarele zile. Impactul va fi simtit mai putin de populatie si mai mult de marile companii”. Una dintre marile companii este otelaria Maksteel, aflat in dificultate inca din acest an ca urmare a crizei globale. Compania care aprovizioneaza cu agent termic capitala macedoneana a anuntat ca va trece de pe gaz pe petrol. Dimitar Hadzimisev, CEO al unei alte companii de distributie a gazului, Toplifikacija, a declarat ca va oferi marilor consumatori, acolo unde se poate, petrol, pentru a suplini lipsa gazului.
Guvernul de la Skopje a anuntat un proiect nationale de stimulare a achizitiei de panouri solare pentru uz casnic. Ministrul Economiei, Fatmir Besimi, a declarat ca statul va acorda subventii de 30% din achizitia si instalarea panourilor individuale.

Bosnia-Hertegovina
Compania BH Gas a declarat ca rusii au redus la 75% cantitatea de gaz. „Bosnia nu are rezerve de gaz. Facem un apel la toti consumatorii sa treaca pe combustibili lichizi daca se poate, pentru a putea permite celor ce nu au aceasta posibilitate sa nu fie lasati complet in afara retelei”, a declarat Almir Becarevic, CEO al BH Gas. Bosnia consuma aproape 350 milioane de metri cubi de gaz anual, dintre care peste 90% provin din Rusia. Nu exista productie interna.

Cu toate acestea, gazul nu este principalul combustibil al Bosniei, avand o pondere de doar 8% din consumul energetic national. Federatia isi ia gazul ce la o singura conducta care vine din Serbia.

Serbia
Deoarece doar 8% din necesarul sau provine din productie interna, Serbia este practic dependenta de gazul rusesc, care are o pondere de 92%. Pe totalul economiei, gazul metan reprezinta 15% din combustibili la nivel national. Tara vecina consuma 2,4 miliarde metri cubi de gaze pe an, dintre care 10 milioane metri cubi pe zi sunt in perioada anotimpului rece. Potrivit companiei Srbijagas, rezervele sarbe sunt acum de 100 milioane metri cubi, suficienti pentru doua saptamani de consum ponderat. Compania de stat mai sustine ca 60% din consum este industrial, in timp ce restul este destinat consumului casnic sau CET-urilor.

Albania
Este in afara retelei de gaz rusesc. Are o mica productie de gaz natural proprie, suficienta insa consumului intern casnic. Marile companii se bazeaza pe electricitatea productie interna si pe importurile din Muntenegru si Kosovo.

Muntenegru
Nu este conectat la reteaua de gaz rusesc. Se bazeaza pe electricitate, petrol, pacura si motorina. Are un consum procentual ridicat de masa lemnoasa, ca sursa de energie.

Kosovo
Nu este conectat la reteaua Gazprom. Se bazeaza pe petrol, electricitate, carbune si lemn. Are cel mai mare procent de consum de masa lemnoasa din regiune, per total resurse energetice.