Ilie Bolojan a insistat că, dincolo de numele premierului, elementele esențiale pentru buna funcționare a executivului sunt miniștrii, secretarii de stat și aparatul administrativ din subordine. El a mai declarat că este esențial ca structura guvernamentală să fie funcțională și orientată către rezultate concrete, nu doar către satisfacerea unor calcule partinice.

Ilie Bolojan: Premierul contează, dar echipa executivă este decisivă

În viziunea sa, Ilie Bolojan a transmis că premierul este important, dar că adevărata eficiență a unui guvern stă în echipa sa extinsă. Miniștrii, secretarii de stat și directorii de instituții publice ar fi, în opinia sa, cei care influențează cu adevărat calitatea actului guvernamental. A subliniat că un ministru, oricât de bine intenționat ar fi, nu poate gestiona eficient un domeniu întreg fără oameni competenți în pozițiile cheie din subordine.

”Cel mai important lucru este să ai nişte oameni competenţi pe cât mai multe funcţii, oameni dedicaţi care înţeleg că nu mai merge cum a mers şi care sunt dispuşi să-şi asume şi costul adoptării unor reforme care s-au lăsat foarte mult aşteptate. Deci nu am condiţionat şi nu vedem nicio problemă, cu cât se formează un guvern mai repede, cu cât este format din oameni mai competenţi şi pe baza unui program cât mai clar care prevede pentru fiecare minister ceea ce este de făcut, cu atât lucrurile le putem vedea într-o dinamică mai bună”, a arătat Bolojan.

Acesta a subliniat că responsabilitatea reală se diluează atunci când funcțiile sunt ocupate pe criterii politice, fără legătură cu pregătirea profesională. Bolojan a spus că este de datoria partidelor să renunțe, într-o bună măsură, la logica strict politică în numirile făcute în administrația publică și să prioritizeze experiența și competența. În opinia sa, angajații incompetenți, chiar dacă dețin carnet de partid, generează mai degrabă probleme decât soluții – nu doar pentru administrație, ci și pentru cetățeni și stat.

Reforme întârziate, responsabilități asumate

Președintele interimar al PNL a afirmat că România are nevoie de oameni care înțeleg că „nu se mai poate merge ca până acum”. Acesta a arătat că reformele esențiale pentru funcționarea statului au fost amânate mult prea mult, iar cei care vin la guvernare trebuie să-și asume nu doar responsabilitatea funcției, ci și costurile acestor reforme. Bolojan a susținut că cel mai important lucru în acest moment nu este culoarea politică a unui lider, ci rapiditatea cu care se poate constitui un guvern stabil, bine structurat și orientat spre eficiență.

A precizat că PNL nu a condiționat niciodată participarea la guvernare de apartenența politică a premierului. Din perspectiva sa, important este ca programul de guvernare să fie clar, aplicabil și să detalieze atribuțiile fiecărui minister. Doar în acest fel ar putea fi atinse obiectivele reformiste și s-ar putea îmbunătăți dinamica instituțională a guvernului.

Structura guvernului, mai puțin importantă decât eficiența

În privința structurii viitorului Executiv, Bolojan a declarat că nu consideră modificarea numărului de ministere o problemă majoră. Acesta a explicat că o eventuală comasare sau extindere a ministerelor generează în mod inevitabil o perioadă de instabilitate internă, care poate dura între o lună și două luni. Din acest motiv, susține că o astfel de reorganizare ar trebui cântărită cu atenție, în special în contextul presiunilor de timp care caracterizează momentul actual.

Bolojan a subliniat că impactul real asupra cheltuielilor publice nu vine din numărul ministerelor, ci din modul în care acestea gestionează resursele și proiectele. El a oferit ca exemplu investițiile și capacitatea de implementare a acestora, argumentând că eficiența guvernării se reflectă în rezultate concrete, nu în schema birocratică.

Despre rotația premierilor: o formulă neproductivă

Întrebat despre o posibilă rotativă a premierilor în cadrul noului guvern, Bolojan a apreciat că acest tip de calcule ar fi, în momentul de față, neproductive. El a reamintit ce rezultate modeste a generat o formulă similară în ciclul electoral precedent și a sugerat că ar fi mult mai util ca în următorii ani partidele să se concentreze pe guvernarea efectivă, nu pe jocuri politice.

”Cred că în momentul de faţă, acest tip de calcule sunt neproductive şi aţi văzut ce rezultate a dat rotativa din ciclu electoral trecut. Cred că trebuie să vedem ce putem face pentru ţara noastră, sigur, respectând abordările fiecărui partid, analizând programul lui, în aşa fel încât să fie compatibilizate, dar asta este o problemă şi aceste aspecte strict politice cred că nu ajută deloc”, a spus Bolojan.

Liderul liberal a declarat că este nevoie de cel puțin un an și jumătate de guvernare stabilă, în care să se implementeze reforme și să se lucreze în mod serios pentru interesul național. În opinia sa, abia când se va apropia noul ciclu electoral din 2028 va fi momentul ca partidele să se gândească la strategii de profilare și campanii.

PNL își asumă rolul în guvern, fără condiționări

Ilie Bolojan a reiterat că PNL este pregătit să contribuie la stabilizarea țării și la implementarea reformelor esențiale, fără a condiționa acest efort de ocuparea unei funcții specifice, inclusiv cea de premier. El a arătat că partidul înțelege gravitatea momentului și că este dispus să susțină o formulă guvernamentală centrată pe rezultate, indiferent de proveniența politică a liderului executiv.

În același timp, a reafirmat că selecția echipei guvernamentale trebuie să se bazeze pe competență și profesionalism. A explicat că inclusiv în structurile de nivel secundar – cum ar fi companiile de stat sau agențiile naționale – numirile trebuie făcute în funcție de performanță, nu de loialitatea politică. Numai în acest mod, susține el, pot fi evitate blocajele administrative și pot fi obținute rezultate reale pentru cetățeni.

Spațiu semnificativ de reducere a cheltuielilor în administrația locală

Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a afirmat că și în cadrul autorităților locale, inclusiv la nivelul consiliilor județene, există spații importante pentru reducerea cheltuielilor de personal și, în general, a costurilor legate de funcționare. Acesta a exemplificat cu structura ATOP, o autoritate județeană de ordine publică, despre care a spus că dacă ar fi desființată, nu s-ar resimți nicio consecință semnificativă, în afară de economisirea sumelor acordate lunar ca indemnizații membrilor săi.

”Cred că şi la nivelul autorităţilor locale, inclusiv la nivelul consiliilor judeţene, există spaţii importante de reducere a cheltuielilor de personal şi în general a tuturor cheltuielilor care ţin de funcţionare. Nu ştiu, există o autoritate judeţeană de ordine publică care se numeşte ATOP, prescurtat în jargonul administrativ. Dacă mâine se desfinţează ATOP-ul, nu se va întâmpla absolut nimic, doar că acolo 15-20 de oameni, primesc o indemnizaţie lunară care poate fie până la 20% din salariul preşedintelui de Consiliul Judeţean, deci împărţit la 5, înseamnă că 4 posturi de preşedinţi de Consiliul Judeţean în fiecare judeţ, cum ar veni, se pot reduce de pe o zi pe alta”, a spus Ilie Bolojan, după şedinţa conducerii PNL

Reorganizarea administrativă este inevitabilă

Bolojan a menționat că reorganizarea administrativă este inevitabilă, dar că efectele reale nu pot fi resimțite mai devreme de anul 2028. Totodată, el a susținut ideea externalizării unor funcții, precum cea de contabil sau secretar comunal, către mai multe unități administrative, așa cum se întâmplă în sectorul privat.

Acesta a adăugat că reducerea cheltuielilor este posibilă inclusiv prin reevaluarea necesității consilierilor personali în primăriile mici, acolo unde bugetele locale nu acoperă nici măcar cheltuielile salariale. În astfel de cazuri, a subliniat că nu administrația servește comunitatea, ci comunitatea susține salariile funcționarilor.

Potrivit lui Bolojan, multe localități au un statut administrativ care nu reflectă realitatea demografică actuală, ceea ce conduce la cheltuieli de personal nejustificat de mari.