Ilie Bolojan, nemulțumit de lucrările de modernizarea și electrificarea liniei Cluj Napoca – Episcopia Bihor
Ilie Bolojan a exprimat public nemulțumirea față de situație și a subliniat că vinovații vor răspunde conform responsabilităților contractuale.
Lucrările la unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură feroviară din România, modernizarea și electrificarea liniei Cluj Napoca – Episcopia Bihor, finanțat cu două miliarde de euro din fonduri europene, au întâmpinat blocaje serioase.
Proiectul ar fi trebuit să fie finalizat în august 2026, însă lucrările sunt oprite de mai bine de un an, ceea ce provoacă pierderi semnificative pentru transportul de călători și marfă.
El a precizat că întârzierea poate fi cauzată atât de constructori, cât și de beneficiari, iar fiecare parte va trebui să suporte consecințele conform contractului. Momentan, nu a fost oferit un nou termen de finalizare, iar autoritățile CFR vor organiza o conferință pentru a clarifica situația și estimarea reluării lucrărilor.
Modernizarea acestei linii este considerată vitală pentru infrastructura feroviară a României și pentru integrarea transportului autohton în rețelele europene. Întârzierea proiectului afectează nu doar programul călătoriilor, ci și fluxul de marfă, cu efecte economice directe și indirecte pentru regiune.
„Proiectul liniei de cale ferată Oradea Cluj este blocat, are o întârziere de un an de zile, de la Huedin și Aleșd, unde au fost întârzieri de un an de zile. Pe acest tronson, cum este la Autostrada Transilvania nu se poate circula, decât daca ai totul finalizat. Acolo este nevoie de lucrări ca acest proiect strategic pentru România să fie reluat, ca în anii viitori să creștem logistica de transport de mărfuri și călători pe calea ferată. Asta este un minus. Orice lucrare înseamnă pierderi indirecte, fiind că oamenii nu folosesc această infrastructură.
Sunt răspunderi contractuale pe care trebuie să le urmărim, dacă sunt din culpa constructorilor trebuie să li se pună penalizări, dacă sunt din culpa beneficiarilor, trebuie să răspundă. Nu vă pot da un termen în momentul de față, voi ruga responsabilii de la CFR să facă o conferință să anunțe termenul de finalizare”.
Lucrările de modernizarea și electrificarea liniei Cluj Napoca – Episcopia Bihor, finanțate prin PNRR
Lucrările de modernizare și electrificare a liniei feroviare Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, pe o distanță de 167 de kilometri, sunt în desfășurare, fiind finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare totală de aproximativ 1,9 miliarde de euro. Proiectul a fost împărțit în patru loturi, iar contractele de finanțare au fost semnate în noiembrie 2022 și aprilie 2023, cu asocieri de firme de renume, precum Alstom, Arcada, Webuild SpA și Impresa Pizzarotti & C SpA.
Durata inițială a contractelor prevedea șase luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție, însă CFR a recunoscut că termenul de finalizare, stabilit prin PNRR pentru anul 2026, nu va fi respectat. Progresul lucrărilor variază semnificativ între loturi: de exemplu, pe tronsonul Aghireș-Poieni (lotul 2), la jumătatea anului 2024, gradul de execuție fizică era de aproximativ 7%.
Autorizațiile de construire au fost emise pe parcurs, inclusiv pentru lotul 1 (Cluj-Napoca – Aghireș) și pentru lucrările din zona gării Episcopia Bihor. Scopul proiectului este ambițios: creșterea vitezei trenurilor de călători până la 160 km/h și a trenurilor de marfă până la 120 km/h (deși viteza finală pentru anumite secțiuni poate fi mai mică), modernizarea și electrificarea întregii linii, precum și implementarea sistemului european de management al traficului feroviar ERTMS Level 2.
Premierul a vorbit și despre supracontractarea proiectelor de investiții
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că una dintre cele mai dificile provocări ale Guvernului este supracontractarea proiectelor de investiții, subliniind că prioritatea o reprezintă asigurarea finanțării pentru lucrările deja începute. Șeful Executivului a explicat că, în prezent, întregul spațiu bugetar disponibil este ocupat de investiții aflate în derulare, care trebuie gestionate printr-o eșalonare bazată pe criterii clare de prioritate.
Potrivit premierului, România a ajuns în această situație după ce a semnat contracte de investiții care depășesc cu mult resursele financiare disponibile.
„Una din problemele majore pe care le avem noi de gestionat este supracontractarea pe proiectele de investiţii. Vă rog să vă gândiţi că am avut peste 28 de miliarde de euro din PNRR pe fonduri europene şi am semnat contracte de 47 de miliarde de euro, deci peste 20 de miliarde de euro suplimentar, ceea ce face ca finanţarea tuturor acestor lucrări să nu fie posibilă, în actualul context de constrângeri financiare”, a declarat Ilie Bolojan, aflat pe șantierul Autostrăzii A3.
În acest context, premierul a precizat că a convenit cu Ministerul Transporturilor ca proiectele care nu au fost încă demarate să fie amânate până după finalul anului viitor, având în vedere că perioada următoare va fi marcată de restricții bugetare semnificative.
„Pentru noi este important ca lucrările care sunt astăzi începute să aibă finanţare. Practic, tot spaţiul bugetar pe care-l are România este ocupat în prezent de lucrări începute şi pe acestea trebuie să le eşalonăm după un anumit criteriu de priorităţi”, a subliniat șeful Guvernului.
Ilie Bolojan a mai arătat că, deși ordinul de începere pentru anumite lucrări de infrastructură este prevăzut abia pentru primăvara anului 2027, din discuțiile purtate cu conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) reiese că unii constructori sunt dispuși să demareze lucrările mai devreme, pe cheltuiala proprie.
„În condiţiile în care între constructori şi companie se ajunge la o înţelegere în acest sens, putem să găsim o formulă prin care lucrările să înceapă în cursul anului viitor, dar nu avem posibilitatea să facem plăţi în cursul anului viitor, dar dacă constructorii şi compania găsesc acest aranjament, cu cât lucrările la proiectele strategice încep mai repede şi se termină mai repede, cu atât, aşa cum am spus mai înainte, este un câştig şi pentru cheltuieli, pentru că nu mai actualizăm cheltuieli, nu mai indexăm sume care sunt începute, deci sunt câştiguri financiare directe pentru stat, pentru Ministerul Transporturilor, dar sunt şi câştiguri pentru oamenii care folosesc mai repede infrastructura”, a explicat premierul.
În opinia sa, o astfel de abordare ar putea aduce beneficii atât bugetului public, prin reducerea costurilor generate de actualizări și indexări, cât și cetățenilor, care ar avea acces mai rapid la infrastructura strategică.
