Noul set de măsuri anunțat de Ilie Bolojan ar avea ca obiectiv creșterea eficienței și a responsabilității în administrația locală, consolidarea capacității administrative și implementarea proceselor de descentralizare și digitalizare.
Ilie Bolojan introduce plafonarea angajaților din primării și consilii județene
Aceste măsuri fac parte dintr-un pachet legislativ pentru care Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament la sfârșitul lunii iulie, în cadrul unei sesiuni extraordinare. Până la acel moment, toate propunerile vor fi dezbătute și finalizate. Guvernul a precizat că noul pachet reprezintă o continuare a reformelor începute prin primul set de măsuri fiscale, care va intra în vigoare la 1 august.
„Administrația locală este una dintre cele mai importante. Urmează educația, sănătatea, ordinea publică și apoi administrația centrală. Astăzi vă prezentăm principalele propuneri pe care de săptămâna viitoare le vom discuta, astfel încât până la finalul lunii să avem pachetul finalizat. Țara nu se schimbă doar din București, ci din fiecare județ, din toate orașele și comunele țării noastre. Sunt trei direcții importante. Una este să avem mai multă eficiență și mai multă responsabilitate în administrația publică locală. A doua e să întărim capacitatea administrativă pentru a gestiona probleme, a genera dezvoltare. A treia direcție ține de descentralizare și digitalizare, în așa fel încât prin adoptarea acestor politici să avem o administrație care are decizia aproape de cetățean”, a declarat Bolojan.
Pentru primării, criteriul de referință va fi numărul de locuitori
Printre principalele modificări prevăzute în pachetul actual se numără plafonarea numărului de angajați din administrațiile locale. Pentru primării, criteriul de referință va fi numărul de locuitori, iar pentru consiliile județene vor fi utilizați indicatori suplimentari, precum numărul unităților administrativ-teritoriale.
„Eu o să mă refer la prima direcție. Una dintre măsurile importante va fi: plafonarea numărului de angajați care va fi stabilit pentru fiecare localitate la nivel național. Pentru primării, indicatorul principal va fi numărul de locuitor. Pentru Consiliile Județene pot fi indicatori rafinați, pot fi numărul de UAT-uri. În acest fel vom avea un număr maxim de angajați ai primăriilor și ai consiliior județene. De ce e nevoie de această măsură? Avem azi primării cu număr mic de angajați care funcționează bine și avem aceleași primării având o populație asemănătoare cu număr mult mai mare de angajați, unde nu se vede niciun plus de servicii, de calitate, pe care cetățenii să-l perceapă. Avem CJ-uri care au 100 de angajați și avem CJ-uri mai mici care au peste 200 de angajați. Nu s-a constatat că la cele cu număr redus nu își gestionează problemele.
Acolo unde personalul a fost supradimensionat va fi redus, acolo unde personalul este deja redus, acest lucru nu îi va afecta. Dimpotrivă, vor avea ocazia să își stabilească organigrama cum vor”, a mai spus premierul.
Scopul acestei măsuri este reducerea discrepanțelor semnificative dintre instituții similare, unde, în prezent, există situații în care primării cu populație apropiată au structuri administrative cu dimensiuni foarte diferite, fără o creștere corespunzătoare a calității serviciilor publice. De asemenea, la nivelul consiliilor județene există diferențe notabile între numărul de angajați, fără corelare cu eficiența administrativă.
A doua măsură este limitarea numărului de polițiști locali
De asemenea, premierul a spus că altă măsură este „limitarea numărului de polițiști locali”. El susține că „întreg sistemul de ordine publică trebuie să fie mai bine organizat, evitând cheltuieli inutile”.
„A doua măsură este limitarea numărului de polițiști locali, în sensul în care norma de azi, de la un polițist la 1.000 de locuitori să fie majorată. Cum? Rămâne să stabilim cu primăriile. Și aici avem situații în care suntem la extreme. Avem orașe care au 1 polițist la 2.000 de locuitori și avem alte orașe, de exemplu Buzău, care au mult peste limita legală. Întreg sistemul de ordine publică trebuie să fie mai bine organizat, evitând cheltuieli inutile”, a spus el.
Altă măsură importantă, spune el, este „stabilirea unei grile de salarizare unică pentru localități care nu-și asigură din veniturile propriii nici măcar cheltuielile de personal”.
„Altă măsură importantă: stabilirea unei grile de salarizare unică pentru localități care nu-și asigură din veniturile propriii nici măcar cheltuielile de personal. Astăzi, fiecare primărie poate să își organizeze grila de salarizare. În multe localități, grila de salarizare e dusă la maxim, aproape de salariul viceprimarului. Stabilirea unei grile de salarizare pentru aceste localități este o decizie corectă, având în vedere faptul că, în fapt, Guvernul României asigură finanțarea acestor localități cu sume importante. Dacă sumele vine de la guvern, e normal să existe o standardizare. Celelalte localități își vor putea stabili grila de salarizare și organigrama pentru a oferi servicii cât mai bune”, a completat premierul.
Banii de la Guvern vor fi acordați primăriilor „în funcție de eficiență”
O altă măsură va fi „alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de eficiență”.
„O altă măsură: alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de eficiență. Mă gândesc de exemplu la gradul de colectare al impozitului, care e amânată. A fost grija de a nu angaja aleșii locali. Acest pachet va rezolva astfel încât să fii eficient și să poți să soliciți pe bună dreptate sume de compensare, dacă ți-ai făcut și tu datoria. O altă măsură: un funcționar public să poată avea norma împărțită între 2-3 primării. Un contabil, un secretar, dacă nu au un volum mare, pot să acopere 2 primării”, a spus Bolojan.
Guvernul și-a asumat deja răspunderea pentru primul pachet de măsuri fiscale
Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat deja răspunderea pentru primul pachet de măsuri fiscale, care include creșterea TVA de la 19% la 21%, majorarea accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice, precum și introducerea unei contribuții la asigurările de sănătate de 10% pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei. Aceste măsuri urmează să fie aplicate de la 1 august.
Tot vineri, în cadrul unei conferințe de presă susținute anterior de șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, au fost anunțate restructurări semnificative la nivelul instituției. Aproximativ 40% dintre posturile existente vor fi desființate, inclusiv poziții de demnitari precum secretari de stat și consilieri de stat. Reducerea acestor funcții va genera o economie lunară estimată la 850.000 de lei. În plus, vor fi eliminate mașinile cu șofer închiriate de la RA-APPS pentru demnitari, iar contractele de protocol vor fi renegociate pentru a diminua costurile.
Executivul a subliniat că aceste măsuri urmăresc să eficientizeze structurile administrative și să reducă cheltuielile publice, în condițiile unui context economic care impune reforme structurale.
