Cel mai mare beneficiu al aderării României la UE nu este cel de ordin financiar, ci schimbarea mentalităţilor şi transformarea sistemului sociopolitic, afirmă Niculae Idu, în primul său interviu de la numirea în funcţia de şef al Reprezentanţei Comisiei Europene (CE) la Bucureşti.

Capital: Domnule Idu, sunteţi primul român care conduce Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti. Cum aţi ajuns în această poziţie?
Niculae Idu: După ce Comisia Europeană (CE) a publicat anunţul, la începutul lunii aprilie a anului trecut am transmis aplicaţia. Ulterior, am aflat că au fost 149 de candidaţi. A urmat a doua etapă, când o firmă specializată mi-a evaluat calităţile de manager. Au fost vreo patru-cinci probe, care au durat în total vreo
cinci ore. A doua zi am susţinut un interviu cu directorul adjunct al Direcţiei Generale de Comunicare (DG Comm) din cadrul CE, domnul Panayotis Carvounis, şi cu o echipă din cadrul acestei Direcţii. De această dată a fost vorba de o verificare a cunoştinţelor despre UE şi integrare şi o testare a capacităţii mele de a reacţiona în timp real la cerinţele postului. În final, am rămas patru candidaţi care am susţinut interviul cu directorul general al DG Comm, domnul Claus Sorensen. Discuţiile au durat circa 40 de minute şi s-au referit la condiţiile de preluare a noilor responsabilităţi. Am trecut şi printr-un examen medical amănunţit, de o jumătate de zi.

85-9927-04_idu_vlad2_02.jpgCapital: Cine vă sună de la Bruxelles şi cine răspunde la celălalt capăt al firului când sunaţi dumneavoastră?
Niculae Idu: Sunt doar de câteva zile şi nu am apucat nici să-i sun pe toţi pe care ar fi trebuit să-i apelez, nici să fiu sunat de toţi cei care ar trebui să mă sune. Însă, în principal, trebuie să ţin legătura cu reprezentanţii DG Comm şi cu cei ai cabinetelor comisa-rilor europeni, cu celelalte directorate din cadrul CE, dar şi cu reprezentanţii celorlalte instituţii europene.

Capital: Rolul reprezentanţei este de a transmite cetăţenilor informaţia europeană. Însă sute de mii de români nu au habar ce înseamnă UE…
Niculae Idu: Trebuie să acceptăm realitatea aşa cum este. Astfel de neajunsuri sunt şi în vechile state ale UE. De aceea, nu putem pretinde ca într-o ţară în care mai există probleme legate de eradicarea sărăciei, toţi cetăţenii să fie ancoraţi în problemele europene.

Capital: România începe anul cu zece bile negre în relaţia cu Bruxelles-ul.
Niculae Idu: Acest lucru în-seamnă că suntem conectaţi la activitatea instituţiilor europene, dar şi că trebuie să facem ordine în anumite domenii. Procedurile de constatare a încălcării legislaţiei europene intră în modul uzual de lucru cu instituţiile europene. Este o formă de dialog care funcţionează între instituţiile din statele membre şi instituţiile comunitare. Aş putea spune că astfel de acţiuni sunt mai numeroase în cazul celorlalte state membre decât în cazul României.

Capital: Ce părere aveţi de taxa auto?
Niculae Idu: Nu pot decât să susţin poziţia CE şi să afirm că legislaţia românească nu este în deplină armonie cu cea comunitară.

85-9928-04_idu_vlad3_02.jpgCapital: Ce a negociat bine şi ce a negociat prost România atunci când a semnat Tratatul de Aderare?
Niculae Idu: E dificil de spus dacă România a negociat sau nu bine condiţiile de aderare. În realitate, negoci-erea a fost un proces extrem de complex. Au fost momente când echipa negociatorului-şef a încercat să implice în dialog toate componentele importante ale societăţii româneşti, cum ar fi patronatele, dar care în momentul respectiv nu s-au arătat interesate. Ulterior semnării Tratatului, patronatele s-au declarat nemulţumite de anumite prevederi. De exemplu, Polonia a negociat capitolul agricultură în timp ce fermierii manifestau şi blocau şoselele. Dacă Polonia a pus accent pe subvenţii, România a solicitat fonduri europene consistente pentru dezvoltarea rurală.

Capital: A fost cea mai inspirată alegere?
Niculae Idu: Cred că a fost cea mai bună opţiune, în condiţiile în care, la noi, proprietatea funciară este foarte fărâmiţată, iar 30% din populaţia activă este ocupată în agricultură. În viitor, cei care deţin mici ferme nu vor mai putea supravieţui şi vor trebui să-şi vândă pământul, astfel încât proprietăţile se vor concentra. Soluţia constă în dezvoltarea unor activităţi alternative în zona rurală, pentru care sunt necesare fondurile europene. Însă, cel mai mare câştig al aderării României la UE nu este cel de ordin financiar, ci schimbarea mentalităţilor şi transformarea sistemului sociopolitic.

Capital: La Institutul European aţi făcut studii de impact în ceea ce priveşte aderarea României la UE. Care vor fi efectele negative?
Niculae Idu: Studiile au mers pe diferite paliere, de la nivel macro până la nivel de directivă europeană. Astfel, în ceea ce priveşte migraţia forţei de muncă am arătat că, după aderare, ne vom confrunta cu o lipsă de personal în mai multe domenii. Pe de altă parte, din zonele limitrofe ale graniţei de est, dar şi din Orientul Mijlociu urmau să sosească emigranţi, în căutarea unui loc de muncă. Acelaşi studiu arăta că românii plecaţi la lucru peste hotare se vor întoarce acasă în maximum cinci ani, dacă în ţară lucrurile vor evolua în sens pozitiv. Fiindcă în ultimii ani, deşi în România veniturile au crescut, calitatea vieţii a rămas aceeaşi.

Carte de vizita

85-9929-04_idu_vlad4_02.jpgDATA NAŞTERII: 25 ianuarie 1954
 
STUDII: Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti (1974-1978), doctor în economie al ASE, cursuri de formare profesională la Agenţia de Planificare Economică Tokyo (1992) şi la Comisia Europeană – CE (1993,1994,1997)

ACTIVITATE PROFESIONALĂ: Analist-programator la Întreprinderea Electronica (1978-1983), angajat în cadrul Institutului de Economie Mondială (1983-1991), director în cadrul Agenţiei Române de Dezvoltare (1992), director în Departamentul pentru Integrare Europeană (DIE) din cadrul Guvernului (1993-1999), secretar de stat în cadrul DIE (1999), directorul general al Institutului European din România (1999-2007), şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România (în prezent).


Te-ar putea interesa și: