Unii simt că ar trebui să dea ceva înapoi mediului în care şi-au dezvoltat afacerile. Alţii urmăresc profitul, ca în orice investiţie. În ultimii ani, numărul „îngerilor investitori“ (angel investors) din România a crescut semnificativ.
Sunt oameni de afaceri cu experienţă, cu resurse financiare şi cu disponibilitatea de a-i sprijini pe tinerii antreprenori să-şi pună în practică proiectele de afaceri. În străinătate, o mare parte a companiilor de succes au beneficiat încă de la început de implicarea strategică şi financiară a unor „angel investors“. Dar la noi, deşi ei există şi au bunăvoinţa şi resursele necesare pentru a se implica în proiectele cu potenţial, există o criză de antreprenori care înţeleg cum se realizează un plan de afaceri, care este rolul investitorului şi cum se porneşte o companie de succes. „De altfel, încă lipsesc modelele de succes. Afacerile au nevoie de modele ca de aer“, spune Radu Georgescu, preşedintele grupului de firme GeCAD.
Acesta a lansat încă din anul 2003, iniţiativa Start IT, prin care a încercat să descopere antreprenori cu potenţial pentru a investi în afacerile lor. De atunci au trecut patru ani şi niciun proiect nu a fost finanţat. Motivul? Deşi s-au primit câteva sute de propuneri, niciuna nu a avut la bază un plan de afaceri suficient de atractiv şi o echipă suficient de bună pentru a justifica implicarea.
„Am demarat proiectul mult prea devreme. Nu a funcţionat şi am abandonat subiectul“, spune Georgescu. „Cred că dacă un astfel de proiect ar fi lansat acum sau anul viitor, ar putea avea succes. În ultimii doi ani, s-au schimbat foarte multe. Oamenii au început să înţeleagă ce înseamnă incubatoarele de afaceri şi business angels. În urmă cu trei ani, când am lansat noi iniţiativa, percepţia era că investitorul îi fură afacerea antreprenorului“, adaugă acesta. Dar, după eşecul Start IT, el a renunţat la ideea de a se implica în alte afaceri ca investitor particular. Spune că nu mai are timp pentru aşa ceva. „În prezent, am o focalizare de 100% pe companiile grupului Gecad. Cred că nici în următorii doi ani nu voi avea timp să mă implic în alte afaceri ca business angel“.
În aşteptarea antreprenorilor potriviţi, alţi oameni de afaceri cu experienţă s-au organizat chiar într-o asociaţie. „Bucharest Business Angels oferă practic o sursă alternativă de finanţare pentru start-up-ul societăţilor din ţara noastră, cu condiţii mai relaxate decât finanţarea bancară sau prin intermediul firmelor de finanţare“, spune Robert Maxim, preşedintele executiv al asociaţiei şi managing partner al Ensight Management Consulting. În asociaţie s-au înscris mai mulţi oameni de afaceri de succes, români şi străini, care au experienţă în mediul de business autohton. Dar, deşi Bucharest Business Angels s-a înfiinţat încă de anul trecut, şi cu toate că s-au primit mai multe propuneri, din diferite domenii, nu a fost finanţat nici un proiect. Motivul este acelaşi cu cel invocat de Georgescu.
„Există însă un proiect în care ne gândim serios în prezent să investim şi care considerăm că va fi profitabil, dat fiind faptul că propune servicii relativ noi pe piaţa din România“, spune Maxim. Dar de ce este aşa de greu de trecut prin filtrul de cerinţe al investitorilor? Şi la ce se uită ei când analizează o cerere de finanţare?
Radu Georgescu se uita în primul rând la oameni. În momentul în care a lansat Start IT, a descoperit însă că este foarte greu să găseşti antreprenori adevăraţi care să aibă o dorinţă suficient de mare de a reuşi să lanseze un proiect de succes. Deşi spune că nu mai este interesat de astfel de proiecte, consideră că există foarte multe persoane în România interesate să se implice ca angel investor. „Există mulţi oameni care au posibilitatea să rişte 50.000 de euro. Dacă la o astfel de persoană vine un antreprenor cu un plan de afaceri bine pus la punct, cu o energie sănătoasă şi cu know-how despre subiect, îi scoate uşor din buzunar această sumă de bani. Ce lipseşte este spiritul antreprenorial al oamenilor care să determine trecerea acestor 50.000 de euro dintr-un buzunar într-altul“, spune preşedintele GeCAD. În ceea ce-l priveşte, acesta admite că, deşi sunt foarte mici, există şanse ca un antreprenor să îi propună o afacere suficient de interesantă ca să-l convingă să investească în ea. Dar propunerea trebuie să fie obligatoriu din domeniul IT.
În ultimul timp, a ridicat însă mai multe bariere în calea acestor propuneri, pentru că astfel numărul acestora este mai mic şi analiza lor nu îi consumă din timpul necesar pentru conducerea afacerilor proprii. În plus, în acest mod la el ajung ideile şi antreprenorii cu potenţial mare.
„Lucrurile se schimbă însă repede, pe măsură ce vedem din ce în ce mai multe exit-uri şi consolidări în business-ul românesc, pentru că generează o clasă de «exit entrepreneurs» care au deja şi experienţa, şi banii şi mai ales timpul necesar pentru investiţii de tip business-angel“, conchide Marius Ghenea, preşedintele FIT Distribution, unul dintre puţinii care se poate lăuda cu un exit din postura de angel investor.
«Există mulţi oameni care au posibilitatea să rişte 50.000 de euro. Dacă vine un antreprenor cu un plan de afaceri bine pus la punct, scoate uşor această sumă.»
Radu Georgescu, GeCAD
