Iarna toxică 2026: aerul pe care îl respiri îți poate afecta inima și creierul. Cum te protejezi
Sursă: Dreamstime
Iarna toxică readuce în atenție pericolul poluării aerului, mai ales în marile orașe din Asia de Sud. Smogul se intensifică în sezonul rece, iar concentrațiile ridicate de particule fine pot afecta grav sănătatea.
Iarna toxică: ce se întâmplă în organism când respiri aer poluat
Datele IQAir arată că 42 dintre cele mai poluate 50 de orașe din lume, în 2025, se află în India și Pakistan. Specialiștii recomandă măsuri de protecție pentru reducerea expunerii la substanțele poluante.
Odată cu apropierea iernii în emisfera nordică, smogul și poluarea aerului devin probleme tot mai grave. În orașe precum New Delhi și Dhaka, ceața densă provocată de acumularea poluanților afectează calitatea aerului.
În mai multe zone din capitala Indiei, indicele calității aerului (AQI) a depășit recent valoarea de 350. Acest nivel este considerat periculos pentru sănătate, potrivit informațiilor publicate de Al Jazeera.
Fenomenul afectează milioane de persoane, expuse zilnic unor concentrații ridicate de substanțe nocive. Situația este mai dificilă în sezonul rece, când condițiile meteorologice favorizează menținerea poluanților aproape de sol.
Iarna toxică și smogul: de ce crește poluarea aerului în sezonul rece
Principalele surse de poluare sunt arderea combustibililor fosili, în special a cărbunelui, gazele de eșapament ale autovehiculelor și emisiile industriale. La acestea se adaugă incendiile de vegetație și arderea resturilor agricole.
În timpul iernii, un fenomen meteorologic contribuie la acumularea substanțelor poluante. Un strat de aer cald se poate forma deasupra aerului rece de la sol. Această inversiune termică împiedică dispersarea poluanților în atmosferă.
Vântul slab accentuează fenomenul. În lipsa unei circulații eficiente a aerului, particulele poluante rămân concentrate în apropierea solului. Astfel, populația respiră un aer cu un nivel ridicat de substanțe nocive.
Problema este mai accentuată în Câmpia Indo-Gangetică. Regiunea cuprinde teritorii din Pakistan, nordul Indiei, Nepal și Bangladesh. Relieful, influențat de prezența Munților Himalaya, dar și circulația redusă a aerului favorizează acumularea poluanților.
Calitatea aerului și indicele AQI: ce înseamnă valorile măsurate
Monitorizarea calității aerului se realizează prin măsurarea mai multor categorii de poluanți. Printre aceștia se numără ozonul, dioxidul de azot și particulele aflate în suspensie.
Un pericol important îl reprezintă particulele fine PM2.5. Acestea au un diametru de cel mult 2,5 micrometri și sunt de aproximativ 30 de ori mai subțiri decât un fir de păr.
Dimensiunile reduse le permit să pătrundă adânc în plămâni. Mai mult, particulele pot ajunge în fluxul sanguin și pot afecta diferite organe. Din acest motiv, concentrația PM2.5 este un indicator important pentru evaluarea riscurilor asociate poluării.
Indicele american al calității aerului (AQI) este împărțit în șase categorii, în funcție de nivelul de poluare:
- 0–50: calitate bună a aerului;
- 51–100: nivel moderat;
- 101–150: nesănătos pentru persoanele sensibile;
- 151–200: nesănătos pentru populația generală;
- 201–300: foarte nesănătos;
- peste 300: periculos, cu risc major pentru sănătate.
Valorile AQI permit identificarea perioadelor în care expunerea la aerul poluat trebuie limitată. Creșterea indicelui indică o deteriorare a calității aerului și un risc mai mare pentru populație.

Cele mai poluate orașe din lume în 2025. India și Pakistan, în topul clasamentului IQAir
Clasamentul IQAir pentru 2025 arată că toate cele 50 de orașe cu cel mai poluat aer se află în Asia. Dintre acestea, 42 sunt situate în India și Pakistan.
Primul loc este ocupat de Loni, localitate aflată la periferia orașului Delhi, în statul indian Uttar Pradesh. Concentrația medie anuală de PM2.5 a ajuns aici la 112,5 micrograme pe metru cub.
Valoarea este de peste 22 de ori mai mare decât limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Nivelul ridicat indică o expunere îndelungată la particule fine, cu efecte potențial grave asupra sănătății.
În Delhi, traficul rutier și arderea biomasei se numără printre principalele surse de poluare. Circulația autovehiculelor este responsabilă pentru aproximativ 23% din poluarea înregistrată în timpul iernii.
Arderea biomasei, inclusiv a resturilor vegetale provenite de pe terenurile agricole, contribuie cu aproximativ 20%. Aceste surse se adaugă emisiilor industriale și altor factori care afectează calitatea aerului.
Poluarea aerului: efecte asupra plămânilor, inimii și creierului
Organizația Mondială a Sănătății estimează că poluarea aerului, atât cea exterioară, cât și cea din interiorul locuințelor, este asociată cu aproximativ șapte milioane de decese premature anual, la nivel mondial.
Substanțele poluante pătrund în organism prin sistemul respirator. Acolo pot provoca inflamații, deteriorarea celulelor și slăbirea sistemului imunitar.
Particulele fine PM2.5 prezintă un risc deosebit. Acestea pot traversa bariera pulmonară și pot ajunge în sânge. Ulterior, pot afecta organe importante, inclusiv inima și creierul.
Expunerea la aer poluat este asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral și boli cardiovasculare. Printre afecțiunile legate de poluare se numără și bronhopneumopatia obstructivă cronică, cancerul pulmonar și pneumonia.
Efectele nu se limitează la aparatul respirator. Poluarea poate agrava astmul și poate reduce funcția pulmonară. De asemenea, expunerea este asociată cu un risc mai mare de diabet și demență.
Copiii, persoanele în vârstă și femeile însărcinate se numără printre categoriile cele mai vulnerabile. Riscurile sunt mai mari și pentru persoanele care suferă de afecțiuni cardiace sau pulmonare.
În timpul sarcinii, expunerea la aer poluat poate crește riscul nașterii premature și al unei greutăți mici la naștere. În cazul copiilor, efectele asupra sănătății respiratorii reprezintă un motiv suplimentar pentru limitarea contactului cu aerul contaminat.
Cum te protejezi de poluarea aerului în sezonul rece
În perioadele cu smog și concentrații ridicate de particule fine, specialiștii recomandă mai multe măsuri pentru reducerea expunerii. Acestea vizează atât timpul petrecut în exterior, cât și calitatea aerului din locuință.
- Poartă o mască de protecție: măștile N95 sau cele cu protecție echivalentă pot reduce inhalarea particulelor fine, dacă sunt fixate corect pe față. Măștile textile oferă o protecție limitată.
- Menține aerul curat în locuință: în zilele cu poluare ridicată, ține ferestrele închise și folosește purificatoare de aer echipate cu filtre HEPA.
- Limitează activitățile în aer liber: evită efortul fizic intens în exterior atunci când nivelul poluării este ridicat.
Verifică indicele calității aerului: consultă valorile AQI înainte de a ieși din locuință. Acestea oferă informații despre nivelul de poluare și riscurile asociate. - Protejează persoanele vulnerabile: acordă o atenție deosebită copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu astm sau alte afecțiuni respiratorii.
Respectarea acestor recomandări poate contribui la reducerea cantității de particule poluante inhalate. Verificarea constantă a indicelui AQI este importantă mai ales în perioadele în care condițiile meteorologice favorizează acumularea smogului.
Reducerea poluării aerului: ce măsuri au introdus autoritățile în marile orașe
Mai multe orașe din lume au adoptat măsuri pentru limitarea emisiilor poluante. Printre acestea se află zilele fără mașini, restricțiile de circulație și zonele cu emisii reduse. Aceste zone limitează sau taxează accesul vehiculelor care generează cantități mari de poluanți. Măsurile urmăresc reducerea emisiilor provenite din trafic, una dintre sursele importante ale poluării urbane.
La Paris, prima zi fără mașini a fost organizată în septembrie 2015. În anumite zone ale orașului, nivelul dioxidului de azot a scăzut cu până la 40%. La Londra, autoritățile au introdus Zona cu Emisii Ultra Reduse (ULEZ) în 2019. Măsura a contribuit la reducerea concentrațiilor de dioxid de azot măsurate la stațiile de monitorizare de pe marginea drumurilor din centrul orașului. În primele trei luni de la introducere, scăderea a fost de 19,6%.
Un alt exemplu este Cracovia, din Polonia. Înainte de interzicerea combustibililor solizi pentru încălzirea locuințelor, în septembrie 2019, autoritățile au înlocuit peste 25.000 de sisteme de încălzire care funcționau pe bază de cărbune și lemne.
Potrivit unui studiu publicat în 2025, concentrația medie anuală a particulelor PM2.5 în Cracovia a scăzut cu 40% în perioada 2010–2021. Datele reflectă evoluția nivelului de poluare după măsurile adoptate pentru reducerea emisiilor provenite din sistemele de încălzire.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.