Bogdan Hossu a mai declarat, luni, după încheierea discuţiilor cu misiunea condusă de Jeffrey Franks că FMI va analiza sugestia sindicatelor conform căreia trebuie aplicată o soluţie care să elimine conflictele sociale şi un lung şir de procese din justiţie care ar bloca aplicare legii salarizării unitare.
O a doua solicitare formulată de sindicate este ca Guvernul să dezvolte în mod prioritar piaţa muncii şi să creeze noi locuri de muncă.
Preşedintele BNS a subliniat în discuţiile cu FMI necesitatea creşterii gradului de absorbţie a fondurilor europene urmând ca sindicatele să transmită un material din care să reiasă măsurile pentru creşterea absorbţia fondurilor europene.
“Revenirea în sectorul bugetar la baza de salarii din decembrie 2009 presupune ca salariul minim să fie de 750 de lei”, a subliniat Bogdan Hossu care a mai spus că un salariu minim de 600 de lei ar însemna “că legea salarizării unitare nu se aplică într-o mare parte din sectorul bugetar”.
FMI şi-a manifestat îngrijorarea ca nivelul de 750 de lei al salariului minim să nu ducă la creşterea şomajului.
“Îngheţarea salariului minim nu a creat niciun loc de muncă în ultimii ani, iar creşterea salariului minim cu peste 48% în 2002 nu s-a materializat în pierderea niciunui loc de muncă”, a spus Bogdan Hossu.
Preşedintele BNS a mai afirmat că “nu este firesc să se discute o lege specială a salarizării pe 2011, şi să se aplice baza de raportare pentru legea salarizării unitare din decembrie 2009”, a arătat Hossu.
Din discuţiile cu FMI purtate de liderii sindicali a mai rezultat că se menţine decizia ca în 2010 să fie disponibilizate 70.000 de persoane, urmând ca alte 15.000 să-şi piardă locul de muncă în 2011.
Bogdan Hossu a mai afirmat că FMI va cere Guvernului român să precizeze ce modificări doreşte să aducă la Codul Muncii deoarece FMI nu a cerut nicio modificare a Codului.