Uilizatorii români de net şi-au creat reţele Freecycle pe Yahoo!, prin intermediul cărora primesc şi oferă obiecte second hand gratis. Computerele şi hainele sunt cele mai des oferite obiecte pentru că se demodează repede sau sunt depăşite de noile produse lansate pe piaţă. Freecycle este un fenomen internaţional ecologic şi anti-consumerist care îşi propune să reconfigureze spiritul comunitar online şi să conecteze oamenii prin intermediul generozităţii. În România sunt două astfel de reţele, în Bucureşti şi Timişoara, iar trendul ia amploare.

Dacă eşti nevoit să te muţi într-o casă nouă şi nu vrei să faci investiţii în mobilă sau utilaje, dacă ai nevoie de componente de calculator sau orice alt obiect care ar putea prisosi altcuiva, te poţi înscrie pe grup de Yahoo! şi poţi solicita obiectele de care ai nevoie.

De asemenea, dacă te-ai hotărât să renunţi la vechiul tău laptop, care este încă funcţional sau are piese care pot fi folosite sau dacă tocmai îţi renovezi casa şi vrei să renunţi la lucrurile pe care nu le mai foloseşti, fie ele cărţi, haine, colecţii de reviste, mobilă, aparate electrocasnice sau animale de casă, le poţi oferi altora, care au nevoie de ele prin intermediul reţelelor Freecycle din localitatea în care te afli.

În România există două astfel de reţele, Freecycle Bucureşti, care are până în prezent peste 2.600 de membri, şi Freecycle Timişoara, care a depăşit luna aceasta 900 de membrii şi care este moderată de psihologul Raluca Ionescu. La nivel internaţional, Freecycle are un scop nobil: să lanseze o „economie a cadourilor”, care va contribui la reducerea deşeurilor şi la scăderea nivelului de consumerism şi să conecteze oamenii prin generozitate. Membrii reţelei trimit emailuri cu lucrurile pe care le oferă sau de care au nevoie şi, în scurt timp, majoritatea primesc feedback.

Încearcă să şi oferi, nu doar să primeşti!

Ţine de etica grupului să nu iei lucrurile oferite de care nu ai nevoie doar pentru că sunt gratis şi să ai mereu grijă să şi oferi, nu doar să primeşti. Reţeaua a fost înfiinţată în 2003 de Deron Beal, care lucra atunci într-un ONG ecologist în Arizona, SUA, şi a realizat că decât să facă muncă de teren să colecteze obiectele de care oamenii nu mai au nevoie pentru a le redirecţiona către zone defavorizate, ar putea face un mecanism prin care aceste schimburi să se producă mult mai eficient şi mai uşor.

Reţeaua Freecycle Bucureşti a fost înfiinţată în 2005 de Lucian Şandor, după ce a văzut un reportaj pe BBC despre asta. „Am sesizat o asemănare între Freecycle şi una din temele de bază ale chat-ului intern din reţeaua căminelor din Grozăveşti: vreau mouse, vrea cineva o tastatură şamd. Aşa că am creat grupul din Bucureşti. Exista deja un Freecycle în România, dar nu avea cum să funcţioneze pentru că nu se ducea nimeni la Oradea sau la Constanţa pentru un mouse”, spune Lucian, care a plecat acum câţiva ani din ţară „cu două valize şi 10 ani de facultate”, iar acum este doctorand în biologie moleculară la Boston şi nu vrea să se mai întoarcă niciodată în România.

Un trend post-consumerist

În prezent, sunt doi moderatori activi ai reţelei bucureştene, pe diferite fusuri orare. Bogdan Grigoroiu, colegul său, moderează singur dimineaţa, iar seara târziu moderează Lucian. La mijlocul zilei se suprapun, în funcţie şi de programul fiecăruia. „Freecycle este punctul de întâlnire al mai multor ideologii. Citind regulile grupului, cred că fondatorul, Deron Beal, a avut în vedere doar protejarea mediului şi cumpătarea protestantă occidentală (“temperance”). Eu, spre exemplu, ma gândesc mai ales la încurajarea producţiei de obiecte durabile. Probabil că majoritatea ofertanţilor sunt inspiraţi de caritatea traditională a ortodoxiei, pentru că se fac multe oferte cu destinaţie sugerată “pentru cineva care chiar are nevoie”, pentru copii orfani şamd”, spune Lucian Şandor pentru capital.ro.

Trendul reciclării obiectelor de prisos a fost teoretizat ca fenomen al post-capitalismului în capitalele boeme ale Europei, ca Paris sau Berlin, unde oamenii scot pe trotuarul din faţa casei toate lucrurile de care nu mai au nevoie pentru a fi luate de orice trecător interesat de ele.

Berlinul este un caz special în acest sens, pentru că, după căderea zidului, oraşul a fost împărţit într-o zonă ex-comunistă, care încerca să-şi revină după o lungă perioadă de austeritate, şi o zonă intens capitalizată în care oamenii acumulaseră bunuri în exces în goana consumerismului. Criza financiară a avut de asemenea partea ei de contribuţie în resuscitarea spiritului comunitar, iar Internetul a devenit cea mai bună platformă de manifestare a lui.

În urma crizei, cererile s-au dublat în raport cu ofertele

„În SUA, grupul s-a dezvoltat exploziv încă dinainte de criza financiară, probabil datorită deprecierii spiritului comunitar. Relatia Freecycle cu capitalismul este complicată, la fel ca a Linuxului sau a Wikipediei. Pe de o parte, Freecycle costă şi, ca orice ONG, ar funcţiona şi mai bine dacă ar avea un buget mai mare. Pe de altă parte, reacţia la tentative de comercializare a Freecycle este foarte agresivă. În decembrie 2009, zeci de mii de membri britanici au format o reţea paralelă, reacţionând la percepţia, probabil eronată, ca Deron Beal a creat site-ul my.freecycle.org sperând să obţină un profit din activitatea reţelei”, explică Lucian Şandor.

0-46124-computer_recycling_pictures.jpgÎn cazul reţelei din Bucureşti, numărul de mesaje din ultimul an a crescut în primul rând datorită creşterii numărului de membri, însă moderatorii au remarcat o schimbare şi în tipul de mesaj. Dacă în trimestrul IV din 2008 erau mai multe oferte decât cereri, în trimestrul IV din 2009 numărul de cereri s-a dublat faţă de oferte. „Nu am statistici în legătură cu genul de obiecte care sunt puse în joc, dar anecdotic aş spune că centrul de greutate se deplasează de la electronice şi componente PC ieftine, o prezenţă normală pentru un grup online, către obiecte mai “laice”, cum ar fi obiectele de bucătărie. Hainele de copii au trecere mare, se fac multe cereri şi destul de multe oferte”, completează Lucian.

Cum poţi înfiinţa o reţea Freecycle în oraşul tău

Utilizatorii provin dintr-o diversitate de medii sociale, mulţi dintre ei sunt studenţi, însă poţi da peste medici, profesori sau artişti. „Am luat de pe Freecycle un monitor şi o canapea. E o comunitate civilizată, în care computerele se dau ca pâinea caldă şi în care de multe ori găseşti câini sau pisici. Îmi aminteşte de primele încercări ale utilizatorilor de net de a se conecta prin newsgroup-uri. Pe lângă chestiile utile pe care le poti găsi şi oferi, cum ar fi mobilă sau haine de bebeluşi, poţi întâlni şi cereri mai exotice, ale unor artişti care-şi caută diferite obiecte pentru instalaţii. Trupa Brum Conspiracy, de exemplu, a strâns o cameră întreagă plină cu monitoare vechi (probabil cele mai comune obiecte de pe freecycle) pe care intenţionează să le folosească în instalaţii multimedia”, explică web_stalker, un membru al reţelei contactat via e-mail de capital.ro.

Tot ce trebuie să faci pentru a intra într-o astfel de reţea este un cont de Yahoo! şi te poţi înscrie după o simplă cutare a reţelei. Mai mult decât atat, dacă vrei să creezi o reţea Freecycle mai nişată, găseşti pe site-ul oficial al reţelei instrucţiunile necesare, însă ai nevoie de permisiunea reţelei mondiale The Freecycle Network, SUA. Nu ai nevoie de personalitate juridică sau sediul şi nici să primeşti obiecte puse în joc.