"A fost o discuţie destul de deschisă, o parte din lucruri le-a spus doamna ministru al Muncii, Olguţa Vasilescu. Se referea la ceea ce eu spuneam de atâta vreme, prin televiziuni, că banii care vor intra în ianuarie 2018, în bună parte, vor fi orientaţi către acoperirea dărilor noastre, de aceea s-a recunoscut că aceasta va fi strategia. E drept, nu au ieşit public, să spună acest lucru, dar câtă vreme cu noi au discutat aşa ceva, este clar că se va folosi această nouă modalitate, pentru că 25% creştere salarială reprezintă ceva, dar în bună parte aceştia sunt folosiţi pentru noul sistem de impozitare", a spus Hadăr. 

Acesta a explicat că, în urma creşterii salariale de la 1 ianuarie 2018, angajaţii vor suporta cea mai mare parte a contribuţiilor sociale şi impozitelor. 

"Am discutat şi despre noul Cod fiscal, despre care ştiţi cu toţii că îl aşteptăm de atâta vreme, să vedem care ne vor fi opririle de la 1 ianuarie 2018. Din gura domnului ministru Mişa (ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa n.r) am aflat astăzi că nici cei care vor avea salariul minim pe economie nu vor fi scutiţi de impozit, aşa că până la urmă varianta aceea pesimistă se pare că este mai aproape de noi, din păcate, anume faptul că la prima creştere salarială din ianuarie 2018, cele 25% care se vor da tuturor bugetarilor vor fi acoperitoare pentru noua strategie de schimbare a modului de impozitare. Mă refer aici la faptul că angajaţii vor suporta cea mai mare parte a contribuţiilor sociale şi a impozitelor şi că aici, în urma aplicării acestei noi reglementări, care încă n-a fost făcută publică, din păcate, vom avea creşteri salariale mici, de 3-5% în ianuarie. Dar creşterea de la 1 martie 2018 va fi mult mai generoasă pentru noi, chiar dacă e mai mică, va genera în final o creştere a salariilor netă de 25-30% la unii dintre colegii noştri, în funcţie de salarii. Au recunoscut că vor aplica acea impozitare în care angajatul va fi cel care va suporta, în bună parte, dările către stat, dar va fi şi finanţat pe măsură, la 1 ianuarie 2018", a mai spus liderul sindical. 

De asemenea, Hadăr a subliniat că şi angajaţii cu salarii sub 2.000 lei vor fi impozitaţi, dar "salariile nu au cum să scadă". 

"A fost o discuţie parţial profundă. Adică eu nu sunt în măsură să vă zic ce are de gând să facă Guvernul României, dar domnul Mişa spune că s-a renunţat la impozitarea celor sub 2.000 de lei, adică vor avea şi ei o impozitare, mică, dar vor avea. Aşa am desprins eu din ceea ce a vorbit domnia sa. De asemenea, angajatul va plăti toate dările, acele 35 de procente, cam pe acolo se vor situa aceste plăţi, şi impozitul va fi după aceea în jur de 10%. Dar nu a fost o discuţie de la cap la coadă pe acest subiect. Salariile nu au cum să scadă. După a doua rectificare, după a doua creştere cu 20%, aşa cum am spus, majorarea creşterea va fi între 24,5% şi aproape 30%", a afirmat Hadăr, menţionând că săptămâna aceasta va mai avea loc o întâlnire pentru discuţii despre scutirea de taxe a celor care lucrează în cercetare. 

Pe de altă parte, Anton Hadăr a subliniat că premierul s-a angajat că va depune toate eforturile astfel încât cei din Educaţie să ia anul acesta banii care li se cuvin pe procese, pe sentinţe definitive şi executorii, pentru că altfel lucrurile vor degenera în atacuri pe cale legislativă din partea sindicatelor. Potrivit acestuia, angajaţii din Educaţie trebuie să primească în total 814 milioane de lei, 730 milioane lei pentru învăţământul preuniversitar şi 84 de milioane de lei pentru învăţământul superior. 

"Domnul prim-ministru s-a angajat că va depune toate eforturile ca anul acesta, noi, cei din Educaţie, să luăm banii care ni se cuvin pe procese, pe sentinţe definitive şi executorii, pentru că altfel lucrurile vor degenera în atacuri pe cale legislativă din partea sindicatelor. Este vorba de 730 de milioane lei pentru învăţământul preuniversitar şi 84 de milioane lei pentru învăţământul superior, total 814 milioane lei. Sperăm ca această sumă să fie integral acoperită de Guvern în luna noiembrie. Până atunci noi ne vom mai vedea şi vom fi ţinuţi la curent în legătură cu modul în care vor fi în stare, sau nu, să procure aceşti bani", a spus Hadăr. 

Întrebat dacă mai există riscul declanşării unui conflict, liderul sindical a răspuns: "În momentul de faţă nu putem vorbi despre aşa ceva, decât după ce ne consultăm salariaţii". 

"În momentul de faţă nu putem vorbi despre aşa ceva, decât după ce ne consultăm salariaţii. Noi în luna septembrie, toate cele 3 federaţii de educaţie, Alma Mater, FSLI şi Spiru Haret, au consilii naţionale de conducere, reprezentăm rezultatele acestor discuţii şi vedem încotro o apucăm. Vă asigur că dacă în noiembrie nu vor veni banii pentru plata sentinţelor, vor fi probleme clare de conflict", a precizat Hadăr. 

Preşedintele Alma Mater a mai afirmat că în discuţiilor de la Guvern s-a vorbit şi despre reforma curriculară, schimbarea manualelor, precum şi despre racordarea sistemului de învăţământ la necesităţile de pe piaţa muncii. 

"Am discutat şi despre reforma curriculară, despre faptul că trebuie să schimbăm manualele din rădăcini şi despre faptul că trebuie să racordăm învăţământul superior la necesităţile pieţei muncii. E clar că sunt lucruri foarte importante pe care le-am vorbit. Am discutat şi despre acest fapt care ne zdruncină de atâţia ani de zile, de la începutul fiecărui an şcolar. Eu zic că aici trebuie să discutaţi în primul rând cu ministrul Educaţiei. Noi am solicitat ca peste tot să se depună eforturi pentru a putea avea şcolile puse la punct, la cheie, pentru că astăzi primarii, din fericire pentru ei, au salarii mari, "pe măsura obligaţiilor", aşa cum spunea doamna ministru Olguta Vasilescu. Dacă au salarii mari, să pună şcolile la punct şi să nu fie nicio şcoală în România care să înceapă fără aviz sanitar şi fără condiţii demne pentru copiii noştri", a mai spus liderul sindical Anton Hadăr. 

AGERPRES

Te-ar putea interesa și: