Premierul Emil Boc a transmis luni Curţii Constituţionale o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Parlament, conflict generat de refuzul Parlamentului României de a permite prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură depuse ca urmare a angajării răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii Educaţiei Naţionale.
„Premierul solicită preşedintelui CCR şi judecătorilor Curţii să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Parlamentul României, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, pe de altă parte, şi să constate că blocajul instituţional cu privire la prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură poate fi înlăturat numai prin continuarea procedurii parlamentare de angajare a răspunderii guvernamentale asupra proiectului Legii Educaţiei Naţionale”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.
În documentul transmis de către primul-ministru preşedintelui Curţii Constituţionale se menţionează: „ Vă solicităm respectuos următoarele:
1. să constataţi existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de-o parte, şi Parlamentul României, alcătuit din  Camera Deputaţilor şi Senat, pe de altă parte, conflict generat de refuzul Parlamentului României de a permite prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură, depuse ca urmare a angajării răspunderii Guvernului, conduită ce a determinat un blocaj instituţional referitor la moţiunea de cenzură.
2. să constataţi că blocajul instituţional cu privire la prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură poate fi înlăturat numai prin continuarea procedurii parlamentare de asumare a răspunderii guvernamentale”.
Decizia CCR a dat naştere la controverse
Premierul a trimis scrisoarea după ce conducerea PDL a decis să solicite CCR un punct de vedere care să clarifice situaţia, având în vedere că procedura asumării răspunderii a fost déjà pornită.
“Vom sesiza CCR pentru precizări clare cu privire la procedura asumării răspunderii pe Legea educaţiei”, a anunţat vicepreşedintele PDL, Gheorghe Flutur.
Decizia Curţii a dat naştere unor controverse aprinse, reprezentanţii partidelor aflate la guvernare spunând că se poate continua procedura asumării, conflictul sesizat de CCR fiind soluţionat, astfel că această instituţie nu poate obliga Guvernul să renunţe la procedura asumării răspunderii pe Legea educaţiei.
În acelaşi timp, partidele din opoziţie consideră că decizia CCR opreşte desfăşurarea procedurii. În acest sens, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, i-a trimis premierului Emil Boc o scrisoare prin care îi solicit retragerea din procesul legislativ a proiectului Legii educaţiei naţionale, asupra căruia Guvernul şi-a asumat răspunderea.
Motivarea dată deciziei CCR nu a ajutat la luarea unei hotărâri întrucât Curtea a arătat că, dacă la prima vedere, posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiţii, oportunitatea şi conţinutul iniţiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut.
Totuşi, judecătorii CCR au constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educaţiei naţionale, aflat în dezbatere parlamentară la Senat, în calitate de Cameră decizională, nu îşi găseşte nicio motivare şi apreciază că nu există nicio dovadă a vreunui blocaj sau a unei inactivităţi parlamentare cu referire la proiectul de lege în discuţie.
În acelaşi timp, însă, cu privire la solicitarea autorului sesizării, în sensul ca instanţa de contencios constituţional să oblige Guvernul să renunţe la procedura angajării răspunderii, Curtea constată că această cerere excedează competenţei sale, soluţia aparţinând în exclusivitate autorităţilor publice aflate în conflict.

Te-ar putea interesa și: