Guvernul României a aprobat, miercuri după-amiază, programul de convergenţă 2022-2025, ce are la baza sa prevederile strategiei fiscal-bugetare pentru 2022-2024 şi prognoza cadrului macroeconomic pe termen mediu pentru 2022-2025.
Dan Cărbunaru a explicat faptul că politica fiscal-bugetară pe termen mediu este orientată către reducerea graduală a deficitului bugetar, în condiţiile urmăririi obiectivelor actuale de redresare economică.
În 2022, construcţia bugetară are o ţintă de deficit bugetar în termeni ESA de 6.2% din PIB. Aceasta reprezintă o reducere de 0.9 puncte procentuale din PIB, comparativ cu anul trecut.
Potrivit spuselo sale, trendul de reducere a deficitului bugetar va continua, fiind estimate diminuarea cu 1.8 puncte procentuale din PIB în 2023, respectiv cu 1.5 puncte procentuale din PIB în 2024, până la un nivel de 2.95% din PIB.
Dan Cărbunaru: Guvernul României îşi menţine angajamentul de aderare la zona euro
Menționăm faptul că datoria guvernamentală s-a situat la un nivel de 48.8% din PIB la sfârșitul lui 2021, fiind un nivel inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.
Din total datorie guvernamentală, datoria internă a reprezentat 24.8% din PIB, iar datoria externă a fost de 24.0% din PIB.
„Guvernul României îşi menţine angajamentul de aderare la zona euro, însă, în prezent, eforturile se axează pe măsurile de susţinere economică şi socială ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 şi pe diminuarea consecinţelor generate de conflictul militar din Ucraina”, a declarat Dan Cărbunaru.
Programul de Convergenţă pentru 2022-2025 a fost aprobat de Guvernul de la București întrucât Semestrul European prevede ca statele din blocul comunitar să prezinte programele de stabilitate sau programele de convergenţă ca să evidenţieze planurile pentru consolidarea finanţelor publice, a adăugat Dan Cărbunaru. Documentul va fi transmis Comisiei Europene.
Amintim faptul că, în cadrul ședinței oficiale de miercuri după-amiază, Guvernul de la București a adoptat ordonanța de urgență privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României din Fondul pentru Modernizare.
Guvernul a adoptat OUG privind gestionarea Fondului pentru Modernizare
Propunerea a venit din partea ministrului Energiei, Virgil Popescu. De asemenea, miercuri, Guvernul a adoptat și modificarea și completarea unor acte normative.
„Investițiile sunt cheia către independența și securitatea energetică a României. Care se vor face și cu banii alocați din Fondul pentru Modernizare.
Astăzi am adoptat această Ordonanță de Urgență importantă care va permite gestionarea acestor fonduri.
Așa cum am anunțat la începutul lunii aprilie Comitetul de Investiții a dat aprobarea pentru a primi anul acesta aproximativ 1,4 miliarde de euro, din Fondul pentru Modernizare, pentru proiecte importante de investiții la CEO, Transelectrica, dar și pentru modernizarea rețelelor de distribuție energie electrică. Și vom lansa și alte call -uri pentru proiecte de investiții.
De asemenea, putem încheia parteneriate cu alte instituții publice pentru a mări absorbția acestor fonduri și pentru a face call-uri de proiecte.
De exemplu, ministerul Agriculturii prin AFIR va derula call-uri de proiecte pentru energie regenerabilă și biogaz”, a declarat Virgil Popescu.
Menționăm faptul că, la momentul actual, Fondul pentru Modernizare aflat la dispoziția țării noastre are o valoare de peste 13 miliarde de euro pentru perioada 2021- 2030.
Cum poate fi accesată o finanțare de acest tip?
În ceea ce privește scopul acestuia, Fondul pentru Modernizare sprijină investițiile în modernizarea sistemelor energetice și îmbunătățirea eficienței energetice.
Tot acest fond este și cel care sprijină și finanțarea proiectelor de investiții la scară mică, în concordanță cu obiectivele cadrului de politici ale Uniunii privind clima și energia pentru 2030 și cu obiectivele pe termen lung prevăzute în Acordul de la Paris.
Referitor la finanțarea din Fondul pentru Modernizare pentru implementarea investițiilor prioritare și neprioritare, aceasta se poate realiza prin granturi, instrumente financiare cum ar fi garanții, împrumuturi preferențiale, rambursarea parțială a împrumuturilor bancare, plăți suplimentare pentru dobânzile la împrumuturile bancare sau alte forme.
Totodată, trebuie menționat și faptul că modalitatea efectivă de acordare a finanțării este indicată în documentația aferentă fiecărei proceduri de selecție a propunerilor de investiții.
