'

La sfârşitul fiecărui an financiar (aprilie – martie), Guvernul indian anunţă proiectul de buget pe anul financiar următor. Şi în acest an, ministrul indian de finanţe, Arun Jaitley, a susţinut proiectul de buget în faţa Parlamentului indian, evocând principalele schimbări de natură economică ce vor configura traseul Indiei în perioada următoare. Şi în acest buget s-a optat pentru consolidarea fiscală, Guvernul propunând o ţintă a deficitului fiscal de 3,5% din PIB. Această ţintă este în conformitate cu planul iniţial de consolidare economică, anunţat încă de la preluarea guvernării în mai 2014, iar prin această decizie Guvernul speră că va da un plus de credibilitate comunităţii internaţionale atât în ceea ce priveşte angajamentele politice, cât şi pe cele de stabilitate macroeconomică', informează Viziru. 

El precizează că atingerea ţintei de deficit fiscal va fi dificil de realizat, în condiţiile în care veniturile bugetare se bazează în principal pe două surse şi anume: fonduri obţinute din vânzarea de participaţii deţinute de Guvern în companiile de stat, precum şi fonduri din licitaţiile de vânzare a spectrului pentru telecomunicaţii. 

'O altă caracteristică principală a actualului buget este concentrarea atenţiei pe sectorul rural şi agricultură şi mai puţin pe mediul de afaceri. Sunt prevăzute măsuri care includ o creştere de 30% în alocaţiile pentru schemele care privesc asigurările din domeniul agricol şi pentru refacerea terenurilor arabile. Se prevede înfiinţarea unui fond pentru irigaţii în cadrul băncilor abilitate să acorde credite în sectorul agricol şi se pune accent pe construcţia de drumuri în sectorul rural. Guvernul îşi propune, de asemenea, dublarea veniturilor fermierilor într-o perioadă de 5 ani', menţionează sursa citată. 

Potrivit acesteia, bugetul acordă în continuare atenţie infrastructurii, concentrându-se în principal pe şosele, autostrăzi şi calea ferată. 

"Se întâlnesc, în propunerea de buget, şi câteva modificări în sectorul financiar. Majoritatea măsurilor sunt destinate soluţionării problemelor create de acumularea de credite neperformante ale băncilor (firmelor financiare), dar şi pentru stimularea creşterii economice. Pentru a se adresa acumulării de active neperformante în sectorul bancar, în special de către băncile de stat, Guvernul propune măsuri pentru întărirea reglementărilor cu privire la restructurarea asset-urilor companiilor 'Asset Restructuring Companies'. Investitorii neinstituţionali, precum şi sucursale ale băncilor sau ale altor firme financiare vor putea să deţină participaţii nelimitate în aceste companii. Alocarea sumei de 250 miliarde rupii (3,65 miliarde dolari) pentru capitalizarea băncilor publice este considerată însă prea mică de către comunitatea de afaceri din India. Taxa corporativă rămâne neschimbată la 30% cu promisiunea ministrului finanţelor că se are în vedere reducerea ei, în viitorul an, la 25%. Totuşi pentru companiile mici cu o cifră de afaceri de pana la 50 milioane rupii (0,76 milioane dolari) taxa corporativă a scăzut cu 2% (fiind 28%), în timp ce pentru companiile nou înfiinţate care activează în producţie, taxa va fi de 25%', menţionează secretarul economic I, BPCE New Delhi. 

Ca un aspect mai puţin favorabil, spune acesta, se remarcă faptul că alocaţiile pentru investiţiile publice sunt relativ mici. 

'Având în vedere climatul dificil pentru investiţii private directe, era de aşteptat ca atenţia să fie îndreptată alocării de investiţii în sectorul public şi trasarea unui set de măsuri pentru stimularea investiţiilor străine directe. De asemenea, lipsa totală a unor politici pentru încurajarea exporturilor constituie un punct negativ şi o dezamăgire a operatorilor economici. Exporturile indiene au înregistrat 14 luni consecutive de scădere şi o referire la revigorarea acestora era aşteptata de mediul de afaceri. Se confirmă încă o data că Guvernul indian nu acordă prioritate alinierii politicilor comerciale la contextul economic global. De asemenea, crearea de locuri de muncă nu a primit atenţia cuvenită în condiţiile în care lunar ies pe piaţa muncii aproximativ un milion de tineri', conchide Ionuţ Viziru. AGERPRES