Ilie Bolojan spune că angajările sunt excesive și unele sectoare supradimensionate
Ilie Bolojan a atras atenția că în perioada 2023–2024, veniturile statului au crescut cu doar puțin peste 10%, în timp ce cheltuielile au crescut cu aproximativ 19%. Potrivit acestuia, cheltuielile cu salariile din sectorul public au explodat, crescând cu 24% într-un singur an.
El a explicat că astfel de creșteri nesustenabile indică o problemă structurală și „cu siguranță, în anumite sectoare avem prea mulți angajați”.
„Pe ce s-au dus în principal aceste creşteri? Sunt trei componente principale care au absorbit, să spunem, aceste creşteri, care nu au ţinut seama de venituri. Am avut o creştere a cheltuielilor cu salariile în România mai mare atât faţă de rata inflaţiei, cât şi faţă de veniturile statului.
Aici ne referim în mod evident la cheltuielile cu salariile din sectorul public. 2024 faţă de 2023 a însemnat o creştere de venituri de puţin peste 10% şi o creştere a fondului de salarii de 24%.
Asta înseamnă că, cu siguranţă, în anumite sectoare avem prea mulţi angajaţi şi asta înseamnă că tot în anumite sectoare există privilegii, există instituţii unde, în mod cert, fondurile de salarii pot fi corectate fără să se afecteze în felul acesta activitatea instituţiei”, a spus Ilie Bolojan la Senat.
Pensiile sunt inechitabile și se pune presiune pe bugetul național
Ilie Bolojan a declarat că fondul de pensii a crescut cu 53% în ultimii patru ani, iar doar în ultimul an s-a înregistrat o creștere de 19%. Această creștere nu este corelată cu veniturile statului și pune presiune majoră pe bugetul național.
„Am avut o inflaţie acumulată, în patru ani, de 36% şi o creştere a fondului de pensii de 53%. În ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19%. Dar gândiţi-vă că ultima creştere, cea mare, s-a aplicat doar din septembrie şi, practic, anul acesta va fi efectul integral pe toate cele 12 luni.
E un lucru bun, au crescut pensiile, dar, din nou, trebuie să ne gândim la capacitatea ţării noastre de a le plăti şi, de asemenea, de a vedea distribuţia lor, pentru că sunt nişte inechităţi foarte mari în sectorul de pensii”, a arătat el.
El a oferit și o comparație relevantă: pensia medie în România este de aproximativ 550–600 de euro, în timp ce în justiție pensiile medii ajung la 5.000 de euro, cu pensionare la 48 de ani.
Românii activi, prea puțini comparativ cu beneficiarii
Un alt semnal de alarmă tras de Ilie Bolojan este rata scăzută a participării în câmpul muncii. El a menționat că aproape 4 milioane de români cu vârste între 15 și 64 de ani nu sunt activi în economie.
„Între 15 şi 64 de ani, avem aproape 33%, deci aproape 4 milioane de oameni care nu sunt prinsi în activitate. Sigur, îi putem scădea pe cetăţenii români care sunt în străinătate, dar oricum, aşa cum vedeţi, suntem din punctul acesta pe penultimul loc din Europa.
De asemenea, dacă se face o analiză a ratei de inactivitate la persoanele de peste 55 de ani, vedem că de data asta suntem chiar pe ultimul loc şi, practic, datorită pensionărilor accelerate, suntem în situaţia în care jumătate din cei care au vârsta de peste 55 până la 64 de ani nu sunt prinşi în activitate, deşi este o vârstă la care experienţa acumulată, la care înţelepciunea ar putea fi valorificată în aşa fel încât cei care intră pe piaţa muncii să nu intră în aceste sectoare, ci să se ducă în sectoare unde nu mai avem forţă de muncă”, a mai declarat preşedintele Senatului.
Evaziune, colectare slabă și legislație permisivă
Bolojan a afirmat că România pierde venituri importante din cauza evaziunii fiscale și a colectării slabe. El a spus că „nu încasăm TVA-ul decât într-o pondere care poate fi mult îmbunătățită. Avem o lege a insolvenței permisivă care permite intrarea în cascadă dintr-o insolvență în alta, iar statul rămâne cu sume importante neîncasate”.
Ilie Bolojan a subliniat că toate aceste probleme se manifestă într-un climat de profundă neîncredere a cetățenilor în instituțiile statului.
„E foarte greu să faci lucruri importante, să faci lucruri dificile într-un climat de neîncredere.
Românii au o încredere scăzută în direcţia în care se mişcă ţara, o bună parte, o majoritate consideră că direcţia este greşită, de asemenea au o încredere foarte scăzută în modul în care se aplică legea în România, iar instituţiile de bază, cu cote foarte scăzute de încredere”, a arătat Ilie Bolojan.
Liderul liberal a concluzionat că este nevoie de decizii curajoase și de o recredibilizare a statului în fața cetățenilor. Doar așa, susține el, România va putea ieși din criza bugetară fără a se prăbuși sub povara propriilor inechități și dezechilibre administrative.
