Țara noastră, la fel ca alte state, ar trebui să beneficieze de protecție din partea sistemelor antigrindină. Dar, se pare că românii sunt expuși pericolului pentru că Sistemul Național Antigrindină nu este pus în funcțiune. Ministerul Agriculturii a luat decizia de a sista activitatea acestor sisteme necesare, ca urmare a unor presiuni venite din partea unor fermieri, care nu cred că sistemul antigrindină aduce efecte pozitive, ci din potrivă, este un factor al secetei.
Nevoie de specialiști
Având în vedere condițiile meteo severe, necesitatea activării acestor sisteme este foarte mare. Asociații și reprezentanți ai fermierilor din toată țara au emis sesizări și scrisori adresate oficialilor aflați la putere. Aceștia cer punerea în funcțiune a sistemelor, care potrivit lor, reprezintă un ajutor important în evitarea pagubelor și scăderea producției, lucru care duce la pierderi economice. Aceste scrisori au fost emise de luni de zile, însă autoritățile nu au venit nici acum cu un răspuns.
„Noi am cerut un punct de vedere al specialiștilor. Toată lumea, că se pricepe sau nu, le știe pe toate. Am vorbit cu specialiștii și așteptăm cu interes un răspuns, încă nu l-am primit. Fermierii care au legumicultură ar dori să dea drumul la acest sistem antigrindină, la fel ca cei din pomicultură și viticultură. Fermierii din zona Prahova sunt împotriva acestui sistem antigrindină. Acum, spun că în culturile viticole, pe timp de secetă, vinul este mai bun și sunt necesare mai puține tratamente, așa că preferă seceta. Părerile fiind extrem de împărțite, așteptăm părerea specialiștilor. România are astfel de experți care ne pot oferi răspunsuri”, a declarat Nicu Vasile, președinte Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din Romania (LAPAR).
Deficitul balanței comerciale
În următoarea perioadă, situația vremii continuă să fie una gravă. Astfel, în lipsa unei intervenții și a unei decizii clare din partea autorităților, pierderile în agricultură riscă să se accentueze. Astfel, vor fi afectate atât veniturile producătorilor, cât și lanțuri comerciale interne și internaționale.
Deficitul balanței comerciale a crescut semnificativ în perioada 2019–2023, urcând de la 422,5 milioane euro la 622,4 milioane euro, o creștere de 47,3%. Acest lucru arată o dependență tot mai mare de importuri, pe lângă o producție ce nu acoperă necesarul național. Fermierii au realizat de-a lungul anilor investiții importante pentru a reduce această dependență de importuri.
Pagube și fenomene extreme
Însă, protejarea culturilor de fenomenele extreme este un lucru greu de făcut. Potrivit datelor, România este țara cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate la secetă și fenomene extreme in UE. Astfel, acest sistem de protecție antigrindină ar reduce pierderile agricole și ar contribui la stabilitatea economică a sectorului. Nicu Vasile a precizat că astfel de decizii ar trebui luate în funcție de criteriile de performanță.
„Deciziile ar trebui luate pe criterii de performanță. Vreau să aduc profit fermelor, indiferent de domeniul de activitate. Pot fi activate sistemele antigrindină doar în zonele în care se cere acest lucru. Am cerut un punct de vedere al reprezentanților și al Administrației Naționale de Meteorologie. Vedem foarte multe avertizări de ploaie, care nu se întâmplă și coduri galbene care nu au loc. Acest lucru ne-a făcut să apelăm la specialiști.
Cifre legate de pagube există din moment ce au fost instalate aceste sisteme de prevenție. Pot să vă spun că la nivelul comunității europene, din cauza fenomenelor extreme, pagubele pe care le au fermierii se ridică la 28,2 miliarde de euro, printre care și problemele legate de grindină și secetă. Nu toți fermierii beneficiază de compensare. Undeva la 20-30% din suprafețele agricole sunt asigurate la nivel european. Sunt țări care caută să ofere despăgubiri și să ajute fermierii”, a precizat președintele LAPAR.
Strategii de dezvoltare pe termen lung
România are nevoie de strategii de dezvoltare pe termen lung pentru agricultură și pentru țară. Având în vedere problemele cu care se confruntă agricultura, practicile de protecție devin tot mai relevante. România trebuie să susțină și să protejeze resursele agricole și infrastructura națională.
„Mesajul meu pentru autorități este de a introducere criterii de performanță. Avem nevoie de strategii de dezvoltare pe termen lung, strategii economice. Este important să discutăm de criterii de performanță pe termen lung la nivel de antreprenori sau sector de activitate. Propunerea este de a face o strategie economică la nivel național, noi nu avem așa ceva. Dacă discutăm de sectorul agricol per total, avem cea mai mare scădere din punct de vedere al performanțelor. Dacă la nivel european vorbim de o creștere de 1,6% pe sectorul agricol, România are o scădere de 17%. Mesajul meu ține de dorința de a face politici economice viabile.
În acest moment, există proiecte inovative la nivel mondial cu privire la protecție împotriva fenomenelor extreme, care implică intervenții în atmosferă. Inițiativa de creștere a precipitațiilor este prezentă în peste 30 de țări, printre care China, India și Emiratele Arabe Unite. De asemenea, alte state mai folosesc și tehnologii pentru eliminarea grindinei sau dispersarea ceții. În acest sens, România a dezvoltat un plan foarte bun. Țara noastră a luat atât măsuri de combatere a grindinei, cât și de creștere a precipitațiilor. Aceste aspecte sunt importante, dar momentan, oamenii din agricultură așteaptă ca oficialii să își schimbe decizia cu privire la oprirea sistemelor antigrindină, care nu beneficiază de finanțare conform bugetului pe 2025.
