Greenpeace contestă în instanță proiectul Neptun Deep. Acordul de mediu este pus sub semnul întrebării

Reprezentanții Greenpeace au declarat că autorizația a fost acordată fără o evaluare completă a impactului climatic, mai ales în ceea ce privește emisiile generate ulterior prin arderea gazului extras.

Avocata Mihaela Maravela, care reprezintă Greenpeace în acest demers, a susținut că studiul de mediu ignoră efectele asupra mediului ale emisiilor indirecte, adică cele produse de consumatorii finali care vor arde gazul. În opinia organizației, acest aspect ar încălca normele europene privind evaluarea impactului asupra mediului.

Argumentele Greenpeace: Lipsa unei evaluări reale a emisiilor indirecte

Greenpeace România consideră că proiectul Neptun Deep a fost autorizat fără a se ține cont de totalitatea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de arderea gazelor naturale extrase. Organizația susține că analiza de mediu ar fi trebuit să includă aceste emisii, întrucât ele fac parte din efectul complet asupra mediului al proiectului.

Mihaela Maravela a explicat că, potrivit ONG-ului, nu doar emisiile din faza de extracție sau transport ar trebui contabilizate, ci și cele rezultate din utilizarea finală a gazului. Aceasta a precizat că metodologia utilizată în analiza oficială ar presupune în mod eronat că întreaga cantitate de gaz va fi folosită pentru producerea de energie electrică, înlocuind astfel cărbunele, ceea ce ar conduce la o „amprentă de carbon negativă”. Greenpeace contestă această concluzie, susținând că este nejustificată atât din punct de vedere legal, cât și logic.

″Susținem (în procesele din România – n.r.), pe de o parte, că nu s-a evaluat deloc impactul asupra mediului din perspectiva emisiilor de gaze cu efect de seră care vor fi eliberate în atmosferă de gazul care va fi extras și ars în urma acestui proiect (Neptun Deep – n.r.). Gazul care va fi extras are o destinație, va fi ars și vor fi generate astfel niște emisii, care nu au fost deloc evaluate, impactul lor asupra mediului nu a fost evaluat.

Mai contestăm felul în care s-a calculat amprenta de carbon a întregului proiect, considerăm că acest calcul nu a avut la bază o metodologie corectă. Asta pentru că s-a considerat că gazul care va fi extras va fi folosit pentru a produce energie electrică și va înlocui astfel termocentralele pe cărbune, combustibil care generează emisii mai mari decât gazul și poluează mai mult. S-a considerat, prin urmare, că acest proiect, înlocuind cărbunele în producția de energie electrică, va avea amprentă de carbon negativă.

Considerăm că metodologia folosită pentru a ajunge la acest rezultat contravine flagrant oricăror norme legale și, până la urmă, normelor de bun simț″, a declarat avocata Greenpeace România, Mihaela Maravela, care a făcut parte și din echipa juridică ce a reprezentat statul român în dosarul Roșia Montană de la ICSID.

Presupunerea că gazul va înlocui cărbunele ar reprezenta doar un scenariu ipotetic, fără o bază fermă în planificarea energetică națională. ONG-ul atrage atenția că emisiile rezultate din arderea combustibililor fosili, indiferent de contextul în care sunt folosiți, contribuie semnificativ la criza climatică și trebuie incluse în analiza impactului de mediu, conform Directivei 2011/92/UE, potrivit Profit.

Precedente europene și interpretări divergente în instanțele naționale

Reprezentanții Greenpeace au subliniat că în alte state europene – inclusiv Regatul Unit, Norvegia și țările membre EFTA – instanțele au început să anuleze autorizații de mediu pentru proiecte similare, tocmai din cauza ignorării emisiilor indirecte. Conform lor, aceste precedente ar putea servi drept model și pentru justiția românească.

Mihaela Maravela a afirmat că instanțele europene iau în calcul tot mai des emisiile rezultate din arderea produselor fosile extrase, considerându-le parte integrantă a efectelor asupra mediului. În aceste condiții, ea a argumentat că România ar trebui să alinieze practica judiciară la aceste tendințe și să reevalueze autorizațiile emise pe criterii incomplete.

″Cert este că sunt instanțe din țări europene, inclusiv echivalentul Curții de Justiție a Uniunii Europene – CJUE pentru unele țări europene non-UE (Curtea EFTA, a Asociației Europene a Liberului Schimb, din care fac parte Norvegia, Islanda și Liechtenstein, participante la piața unică a UE – n.r.), care analizează deja aceste aspecte în alte proiecte noi (de exploatare de hidrocarburi – n.r.) și spun cel puțin următorul lucru: la autorizarea oricărui proiect de extracție de gaze naturale sau alți combustibili fosili, trebuie evaluat impactul asupra mediului, având în vedere schimbările climatice, al arderii produsului respectiv (țiței sau gaze – n.r.), ceea ce noi susținem aici (în procesele cu OMV Petrom și Romgaz – n.r.).

Sunt aspecte pe care instanțele le-au analizat deja, în UK, Norvegia sau la EFTA. Iar aceste emisii nu au fost evaluate aici (în cazul Neptun Deep – n.r.). Avem 2 argumente distincte. Unul ține, cum am spus, de felul în care s-a calculat amprenta de carbon a proiectului Neptun Deep.

Celălalt se referă la faptul că acele emisii care vor rezulta din arderea gazului nu au fost luate deloc în considerare ca reprezentând efecte ale proiectului. Este ceva la care, acum, instanțele din Europa se uită și le privesc ca pe un efect asupra mediului în sensul Directivei 2011/92/UE, cum credem că ar trebui să se interpreteze. Sunt precedente încurajatoare″, a spus Maravela.

Totuși, Tribunalul București a respins în luna ianuarie 2025 cererea de suspendare a efectelor acordului de mediu pentru Neptun Deep. Judecătorii au motivat că emisiile produse de arderea gazului vândut nu pot fi imputate dezvoltatorilor proiectului, ci sunt responsabilitatea utilizatorilor finali. Instanța a invocat ghiduri internaționale privind raportarea emisiilor, conform cărora aceste emisii trebuie atribuite entităților care le generează direct.

În opinia judecătorilor români, ar include o dublă contabilizare a emisiilor dacă s-ar impune raportarea acestora de către companiile extractoare. Acest raționament a fost deja aplicat în respingerea argumentelor Greenpeace, ceea ce indică o divergență de interpretare între instanțele din România și cele din alte state europene.

Impactul economic al proiectului și provocările de ordin juridic

Proiectul Neptun Deep implică investiții estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, iar producția de gaze este programată să înceapă în anul 2027. Autoritățile și companiile implicate susțin că această exploatare va contribui la securitatea energetică a României și la tranziția de la cărbune către surse de energie mai puțin poluante.

Totuși, Greenpeace susține că aceste beneficii nu justifică ignorarea riscurilor climatice. ONG-ul avertizează că, în lipsa unei analize corecte și complete, România riscă să implementeze proiecte cu efecte negative ireversibile asupra mediului. În plus, organizația a atras atenția că ignorarea emisiilor indirecte compromite eforturile internaționale de combatere a schimbărilor climatice și încalcă obligațiile asumate de țară prin acordurile internaționale în domeniul mediului.

Dezbaterea juridică în jurul acestui proiect reflectă un conflict mai larg între interesele economice și cele climatice. În timp ce investitorii mizează pe Neptun Deep ca pe un pilon al independenței energetice, activiștii de mediu atrag atenția că soluțiile pe termen lung trebuie să excludă combustibilii fosili din ecuație.