Astfel, premierul George Papandreou s-a întâlnit cu cei mai importanţi oameni de afaceri din Germania cărora le-a promis că ţara sa va face eforturi supraomeneşti pentru a ieşi la liman, potrivit Reuters. Atena are nevoie urgent de implementarea reformelor pentru a putea primi, în continuare, bani de la Uniunea Europeană.

Potrivit estimărilor economiştilor, rezervele de cash ale ţării s-ar putea termina chiar săptămâna viitoare, iar Grecia are nevoie de tranşa de 8 miliarde euro de la organismele internaţionale, altfel va intra în încetare de plăţi. Cancelarul Angela Merkel trebuie şi ea să-i convingă pe nemţi că merită să mărească Fondul de Stabilitate şi să ajute Grecia în demersurile ei. În lupta cu coaliţia condusă de Merkel, opoziţia din Germania se foloseşte şi de nemulţumirea germanului de rând privind ajutoarele acordate Greciei.

Premierul elen a afirmat că înţelege reţinerea investitorilor europeni în ceea ce priveşte capacitatea de rambursare a datoriei de către Grecia, dar, totodată, a subliniat faptul că aceste sume reprezintă investiţii în viitor ci nu acoperirea unor greşeli ale trecutului.

Ideea falimentului, ridicolă

Ministrul grec de Finanţe, Evangelos Venizelos, a anunţat că ţara sa va primi banii la timp de la instituţiile financiare internaţionale şi a subliniat, din nou, că ideea falimentului este ridicolă. Oficialul grec a declarat că ţara sa a ajuns la un acord cu creditorii şi că tranşa de 8 miliarde euro va sosi în octombrie, informează AFP, preluată de Agerpres. Totodată, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a calificat drept "proastă" ideea măriri Fondului European de Stabilitate pentru că o astfel de măsură ar afecta ratingul ţărilor membre UE.

Liderii europeni vor găsi o soluţie de a ţine lucrurile sub control, crede Matei Păun, director la compania de consultanţă în investiţii BAC Investment. "Nu am avut aproape niciodată sentimentul că situaţia din Grecia ar putea scăpa de sub control. Costurile ajutării Greciei sunt mult mai mici decât cele care ar fi necesare în cazul în care ţara ar intra în incapacitate de plată", a afirmat Păun. Managerul crede că soluţia aleasă pentru mărirea Fondului European de Stabilitate (EFSF) va fi utilizarea sumei de bani disponibilă, cele 440 miliarde, ca bază pentru atragerea unor fonduri suplimentare sau emiterea de obligaţiuni. Astfel, suma respectivă ar putea ajunge la circa 2.000 miliarde euro fără a fi nevoie ca ţările să mai pună bani de la buget.

Te-ar putea interesa și: