În cadrul celui de al doilea plan de ajutor, Grecia trebuie facă faţă până în mai 2015 unui deficit de finanţare estimat iniţial la 7,5 miliarde de euro. Aceste nevoi financiare au fost evaluate iniţial la 10-11 miliarde de euro, dar au fost revizuite în scădere după o emisiune de obligaţiuni care a permis Atenei să strângă în luna aprilie 3 miliarde de euro.

În plus faţă de tranşele aşteptate de la UE şi FMI, Grecia are nevoie până la finalul lui august de circa 2 miliarde de euro, apoi de 5,5 miliarde de euro până la finalul lui mai 2015, precizează CE în noul său raport privind programul de ajustare economică pentru Grecia.

Pentru a acoperi acest deficit de finanţare, statul grec ar putea conta pe răscumpărarea de către bănci a acţiunilor preferenţiale emise la începutul crizei pentru a le ajuta să se recapitalizeze, sugerează raportul. De asemenea, acesta ar putea anula titlurile de datorie emise pentru a susţine IMM-urile, dar rămase neutilizate. Nu în ultimul rând, Grecia ar putea utiliza fondurile necheltuite în administraţie.

Grecia încearcă să se descurce fără un al treilea plan de ajutor, care ar fi însoţit de noi măsuri de austeritate. Vehiculată în urmă cu cel puţin un an, ideea unui nou plan de ajutor nu mai este evocată în prezent. În schimb, Grecia vrea să obţină o nouă reducere a datoriei aşa cum a căzut de acord cu UE şi FMI, în contextul în care CE a confirmat miercuri faptul că Atena a înregistrat un excedent primar în 2013. Discuţiile în acest sens ar urma însă să aibă loc la sfârşitul verii.

Între timp, CE a revizuit uşor în creştere previziunile sale privind traiectoria datoriei greceşti pe termen mediu şi prognozează un vârf de 177% în 2014, urmat de scăderi până la 125% din PIB în 2020 şi 112% în 2022. Estimările sunt mai mari decât la finalul lui 2012, când UE şi FMI au decis să reia plata tranşelor către Grecia după un blocaj de mai multe luni. Atunci se estima un nivel al datoriei de 124% în 2020 şi de 110% până în 2022. Evoluţia datoriei greceşti a fost timp îndelungat un punct de dezacord între zona euro şi FMI, care dorea să se asigure că aceasta este sustenabilă. (Sursa: Agerpres)