Deși construcţia Nord Stream 2 a fost finalizată, pentru ca gazoductul să fie dat în exploatare se aşteaptă aprobarea oficială din partea autorităţilor de reglementare din Germania. Decizia de certificare a operatorului gazoductului Nord Stream 2 este puţin probabil să fie luată înainte de sfârşitul lunii iunie, autoritatea de reglementare germană indicând că încă aşteaptă să primească toate documentele necesare.

Istoria Nord Stream 2

„Povestea” Nord Stream 2 începe de fapt cu construcţia gazoductului Nord Stream 1, în anul 2005. Și în acest caz, proiectul a fost de multe ori în pragul abandonului din cauza disputelor dintre Rusia şi Germania, din interiorul UE şi din pricina relaţiilor transatlantice cu SUA. Prin această conductă circulă gaz din 2011, dar adevărata problemă a apărut odată cu decizia de a se construi alte două conducte paralele – Nord Stream 2, potrivit Deutsche Welle.

În acest caz, lucrările au început în anul 2018. Până în iunie 2021 lucrările la prima conductă s-au încheiat, iar în septembrie s-au finalizat și lucrările la a doua. În total, conductele au o lungime de aproximativ 1.230 de kilometri şi traversează Marea Baltică.

Ambele proiecte, Nord Stream 1 şi Nord Stream 2 au fiecare o capacitate de transport anuală de 55 de miliarde de metri cubi de gaz metan și Germania este, de departe, cel mai mare beneficiar.

De unde a pornit disputa?

Țările din Europa de Est sunt principalele voci care se împotrivesc Nord Stream 1 și 2, pentru că le văd ca pe un instrument de politică externă a Rusiei.

De asemenea, SUA, în timpul administrației Trump, a împărtășit această opinie. Pe de altă parte, administrația Biden s-a arătat oarecum mai deschisă în privința acestui subiect, deşi şi actualul preşedinte al SUA se confruntă cu o opoziţie crescută, atât din partea republicanilor cât şi a unei părţi din propriul Partid Democrat, mai transmite sursa citată.

În tot acest timp, Germania a tratat multă vreme Nord Stream 2 ca pe un proiect eminamente economic. Cu toate acestea au existat mereu voci care au avertizat că implică riscul unei dependenţe energetice crescute faţă de Rusia.

Tensiunile din Ucraina au schimbat problema

Între timp, de la comasarea trupelor rusești la granița cu Ucraina și îngrijorarea Occidentului privind o posibilă invazie, proiectul Nord Stream 2 a intrat în centrul atenției din nou. Asta mai ales pentru că este considerat ca un mijloc de presiune al vestului împotriva Rusiei.

Până și Germania a abandonat vechea sa poziţie, de a vedea în gazoduct un proiect pur economic. În acest sens, chiar șefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a atenţionat împotriva unei scindări a puterilor occidentale pe fondul amplificării tensiunilor cu Rusia asupra crizei ucrainene.