Prin Constitutie, statul garanteaza starea de sanatate a populatiei. Cata responsabilitate si-au asumat guvernantii nostri dupa ce au depus juramantul de credinta s-a vazut. In 1995 mortalitatea a devenit mai mare decat natalitatea. In acest moment, Romania se situeaza pe primul loc in statisticile privind bolile cardiovasculare si mortalitatea materna, iar cat priveste mortalitatea infantila si tuberculoza, conduce detasat in clasamentul european. Daca o tine tot asa, dupa calculele consilierului Gabriel Ionescu de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), peste 400 de ani poporul roman nu va mai exista. Speranta de viata este cu 9 ani mai mica decat in tarile din Europa Centrala si continua sa scada anual, dar ingrijorarea trebuie sa porneasca de la faptul ca mortalitatea copiilor cu varste cuprinse intre 1 si 4 ani se datoreaza unor cauze greu de imaginat in vremurile noastre: lipsa de acces la antibiotice. Un simplu calcul arata ca moartea unei persoane cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 ani, grupa de varsta cea mai afectata acum de bolile cardiovasculare, aduce statului pierderi de 250.000 dolari, in timp ce un tratament corespunzator l-ar costa numai 6-8000 dolari!
Sanatatea este o politica pe termen lung
In acest moment statul nu e dispus sa dea banii necesari pentru creditarea sanatatii oamenilor in urmatorii ani. Graba care l-a cuprins pe dl ministru Hajdu Gabor, de a pune in functiune noul sistem de asigurari de sanatate, nu se datoreaza ingrijorarii pentru integritatea fizica a populatiei, ci spaimei membrilor coalitiei de a nu pierde voturile la alegerile care se apropie. Dupa un an intreg de gestionare a fondurilor pentru sanatate, an in care nu a facut mai nimic, Ministerul Sanatatii a reusit sa scape de toate problemele fara sa fie nimeni tras la raspundere. Potrivit Legii nr. 145/1997, ar fi trebuit organizate alegeri pentru stabilirea consiliilor de administrare ale caselor de asigurari de sanatate. Intr-un tarziu, Guvernul a descoperit ca nu are fonduri pentru asa ceva si a dat drumul la automatul cu ordonante de urgenta pentru a salva sistemul sanitar de la moarte inainte de nastere. Asa cum era de asteptat, alcatuirea din mers a consiliilor de administratie a generat alte complicatii. Reprezentantii UGIR-1903 isi manifesta ingrijorarea fata de neregulile inregistrate si lipsa de eficienta a noului sistem. Directorul general al Uniunii, Stelian Dorobantu, constata ca s-au stabilit doua structuri paralele de decizie in plan executiv: consiliul de administratie si aparatul executiv. La constituirea Consiliului de administratie al CNAS nu s-au respectat prevederile legii cu privire la consensul dintre organizatiile patronale nationale, ceea ce a generat deja litigii in instanta. „In judete – afirma dl Dorobantu – patronatele care dau banii nu sunt reprezentate in consiliile de administratie. In Mures, de exemplu, unde UGIR-1903 asigura 17 miliarde lei/luna, nu avem nici un reprezentant pentru a vedea fie si numai cum se gestioneaza banii.”
Bir pe chilipirul
de a fi in conducere
Acuzele reprezentantilor UGIR-1903 sunt grave: celelalte confederatii patronale, care au reprezentanti in Consiliul national al CNAS, au urmarit doar realizarea intereselor proprii, uitand de cele ale ale Caselor Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). „Cei de acolo au avut grija sa cheltuie toti banii pentru ei. Au cumparat masini, mobilier, covoare, dar au uitat ca trebuie sa contracteze si servicii de sanatate pentru populatie. Am aflat ca persoanele numite de la centru in consiliile de administratie ar avea obligatia sa verse 10% din salariu catre patronatul sau confederatia respectiva, dar faptul nu este confirmat. Adica platesc bir pe un chilipir!” Afirmatia dlui Stelian Dorobantu pare credibila, daca se analizeaza competentele manageriale ale multor membri din consiliile de administratie. „Celelalte confederatii patronale nu au facut selectia reprezentantilor lor pe criterii profesionale, ci prin aranjamente, pe baza de rudenie, prietenie sau de interese politice. De aceea s-a si intarziat punerea in functiune a Caselor, pentru ca ei nu aveau pe cine numi.” Dupa o jumatate de an (fara a mai trece la socoteala intervalul in care Ministerul Sanatatii a gestionat activitatea CNAS), in judetele Brasov, Buzau, Galati, Iasi, Prahova si Teleorman, CJAS nu functioneaza pentru ca nu s-au constituit consiliile de administrare. La Zalau, conducerea a fost dizolvata prin interventia ilegala a doctorului Ganea, trimis de la… centru sa numeasca un alt consiliu.
Reprezentantii CNAS spun ca nu intra in atributiile lor legale efectuarea controlului asupra felului in care se cheltuiesc fondurile stranse pentru sanatate. Doar Curtea de Conturi are acest drept! Ei stiu doar ca imputernicitii CJAS nu au depasit cuantumurile acordate de Parlament pentru administrare: 5% din fondurile colectate. UGIR-1903 acuza ca se fac abuzuri de neimaginat in tara: membrii consiliilor de administratie iau salarii duble, atribuindu-si unii altora si calitatea de consilieri. In luna iunie s-au cheltuit 570 milioane lei pentru salarii in fiecare judet. Dl Dorobantu pretinde ca fondul cheltuielilor pentru deplasare a fost chiar mai mare decat cel pentru salarii, ceea ce i-a „obligat” pe administratorii CJAS sa stea mai mult in delegatii, nu pentru altceva decat pentru a putea… dovedi banii. Pentru activitatea ce trebuie prestata, domnia sa apreciaza ca se justifica doar jumatate din numarul celor care administreaza judetele. „Aparatul birocratic este supradimensionat. Sunt judete in care consiliile au 104 persoane! Directorul este secondat de alti trei.”
Ministerul Sanatatii respira usurat
De sus insa, altfel sunt vazute lucrurile. Directorul general adjunct al CNAS, Marius Alexandru Litu, presupune ca este greu sa functioneze cu jumatate din personal. „In nomenclatorul functiilor am stabilit ca este nevoie de un angajat la mia de locuitori pe judet. Ganditi-va ca judetele au minimum 14.000 de agenti economici care trebuie monitorizati. Daca judetul are 500.000 de locuitori, trebuie 50 de angajati pentru Casa. Zece dintre ei au functii de conducere: director, director economic, director medical, sef de birou, sef de serviciu, care nu merg pe teren sa stranga fondurile restante.” Desigur! Ei se ocupa acum de asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie. Cum vor raspunde de aceasta grava problema? Nimeni nu stie, pentru ca in Romania nu s-a facut niciodata o evaluare exacta a calitatii serviciilor medicale. Nu exista criterii de evaluare a performantelor unui spital sau ale altuia. Nu se stie de ce acelasi tratament costa intr-un judet 10 milioane de lei, si in altul 150 de milioane. Acum se vehiculeaza ideea ca avem doar 35 de dolari anual pentru sanatatea fiecarui locuitor. Cu o saptamana inainte de numirea noului presedinte al CNAS, se spunea ca avem 60 de dolari (?!). Chestie de algoritm… politic! Indiferent de sistemul de calcul folosit, chiar si Albania aloca sume mai mari pentru sanatatea populatiei: 65 dolari. Bulgarii au ajuns la 85 dolari, iar ceilalti vecini sunt deja departe: Ungaria aloca 300 dolari, Cehia spre 400, Slovenia 800. In tarile capitaliste, media este de 1000 dolari, iar in America, de 2000 dolari. In Romania, noul sistem de sanatate are acum misiunea de a distribui saracia pe cap de locuitor. Desigur, laolalta cu toate pierderile generate de proasta administrare anterioara a sanatatii.
La predarea mandatului – pentru care Ministerul Sanatatii nu a incheiat macar un raport, un bilant sau altceva, din care sa se vada ce a facut in mod concret -, CSAJ s-a trezit cu toate datoriile spitalelor judetene. Lipsa de competenta a membrilor consiliilor de administratie a condus, asa cum era de asteptat, la acceptarea unor cheltuieli uriase efectuate pentru alte activitati decat cele medicale propriu-zise. In Dolj, spre exemplu, Spitalul nr. 1 a prezentat o lista de unsprezece miliarde, iar Spitalul nr. 2, de trei miliarde, cheltuieli pentru renovarea blocului administrativ, cumpararea de treninguri, perne si alte echipamente necesare functionarilor, si nu bolnavilor. In tarile dezvoltate, statul contribuie la bugetul sanatatii cu aproximativ 40%. In Romania, nu numai ca nu a dat nimic, dar a abandonat la usa caselor de asigurari toate obligatiile Ministerului Sanatatii. Personalul acestuia a ramas insa aproape dublu, cu toate ca, potrivit Ordonantei nr. 72/1999, trebuia sa-si modifice structura de personal in termen de 30 de zile de la intrarea in functiune a CNAS (1 aprilie). Consilierul Gabriel Ionescu declara, cu toata responsabilitatea, ca ministerul functioneaza ilegal. „Nu are o organigrama reavizata, pentru ca noi am preluat prin protocol o gramada de oameni. Nu numai ca nu si-a refacut structura interna de personal, dar a angajat in continuare oameni, in directiile de sanatate publica, de zici ca nu-i adevarat!”r
Sanatatea costa r
cat nu facer
Speranta romanilor ca daca vor plati mai mult la fondul de asigurari pentru sanatate vor avea parte de altfel de tratament in policlinici si spitale a durat mai putin decat anestezia pentru extragerea unei masele. Banii sunt la fel de putini si unitatile sanitare aceleasi. Pentru ca nu exista criterii de excludere, casele de asigurari vor face in acest an contractari cu toate unitatile, indiferent de calitatea actului medical prestat. In Romania nu s-a pomenit pana acum de raportul cost-performanta in sanatate. Pacientii vor avea posibilitatea sa aleaga insa unitatea sanitara dorita, in functie de calitatea serviciilor. Selectia va fi, in cele din urma, tot naturala, daca tinem cont de faptul ca „evaluarea” se face pe… pielea oamenilor. Daca ar fi sa se elibereze autorizatii de functionare potrivit legii, doar doua spitale din Bucuresti ar putea face fata cerintelor. „Noi pornim de la zero, cu dotarea care nu e!”, recunoaste consilierul CNAS, Gabriel Ionescu. „Saracia pe care o avem este impartita intr-un pachet bazal pentru asigurari de sanatate”, explica presedintele Colegiului Medicilor, dl Mircea Cinteza. Se trage nadejde ca se vor putea completa fondurile (si ca urmare va creste calitatea actului medical) prin contributia populatiei la asigurari suplimentare de sanatate. Serviciul bazal public va asigura asistenta medicala limitata, eventual pe baza unor liste de asteptare. Banii pompati prin sistemul asigurarilor suplimentare vor sustine constructia unui cadru cat de cat coerent. r
Pentru inceput, trebuie insa privatizate cabinetele medicale. Fiind vorba de cea mai mare privatizare din Romania – peste 25.000 de cabinete -, Guvernul a tergiversat adoptarea unei decizii, dupa cunoscuta sa metoda de gestionare economica: „Lungeste, Doamne, boala, pana da moartea!”. Primul-ministru nu a putut convoca soborul de popi spre a le canta vesnica lor pomenire, pentru ca legea nu permite incheierea contractelor de servicii medicale fara sa existe cabinete individuale. Ele sunt prima veriga a noului sistem de sanatate. Dupa opt luni de meditatie, Executivul a descoperit ca medicii de familie pot prelua cabinetele pe baza unui contract de comodat. Ce inseamna aceasta forma juridica in varianta legendarului Remes? A semna cu mana tremurata o ordonanta prin care accepta temporar inchirierea, pentru a lua inapoi cu zece brate taxele de functionare. Cat au fost ale statului, desi exista aceeasi lege de autorizare, nimeni nu a bagat de seama ca multe cladiri stau sa se darame, ca sunt insalubre, pline de sobolani, gandaci sau total nedotate. Acum, medicii de familie trebuie sa obtina zeci de avize de functionare, iar imputernicitii statului au devenit extrem de vigilenti in evaluarea starii spatiilor respective si a echipamentelor. Reprezentantii CNAS au incercat sa gaseasca solutii pentru dotarea minima a cabinetelor, ceea ce inseamna cheltuieli de aproximativ 150 milioane lei. Nici o banca nu a fost dispusa sa acorde credit pentru cumpararea echipamentelor medicale in leasing. In Romania, diploma unui medic si contractul lui de prestari de servicii nu prezinta garantie in ochii bancherilor. r
Noul presedinte al CNAS, Alexandru Ciocalteu, pretinde ca are „toate semnele” de la Banca Mondiala ca se vor da pe datorie 100 milioane dolari pentru dotarea a 6.000 de cabinete medicale. Domnia-sa este hotarat ca, pana la 1 octombrie, sa se semneze contractul-cadru privind asigurarea serviciilor medicale. Oricum, mai devreme de trei-sase luni, nici un medic nu va putea obtine avizele de functionare. Pana atunci, casele de asigurari nu vor avea parteneri de discutie, deoarece incheierea contractelor se realizeaza cu un cabinet de liber profesionist, nu cu orice doctor care poarta agatat de gat un stetoscop. Hotararea de guvern pentru prelungirea termenului de contractare este, in opinia dlui Gabriel Ionescu, un fel de „struto-camila”. r
Medicii de familie sunt, in continuare, salariatii statului, fiind platiti tot prin spitale. Dar statutul de „asigurat” este oare mai bine definit? Nici un contribuabil la fondul de asigurari de sanatate nu stie care sunt drepturile sale, in afara de obligatia de a cotiza cu 7%. Dupa un an si jumatate de la inceperea reformei in sanatate, nu se stie ce cuprinde pachetul de servicii medicale oferite populatiei pentru banii pe care ii plateste. r
Sanatatea este r
in stare de colaps r
Guvernul pretinde ca vor beneficia de facilitati fiscale toate cabinetele particulare fara personalitate juridica. Timp de cinci ani, medicii vor putea deduce din impozit investitiile facute pentru dotare. Medicii din cabinetele care au personalitate juridica nu se vor bucura de acest favor. Oricum, si unii, si altii vor trebui in final sa cumpere spatiile de la stat, la data cand Guvernul va lamuri si legea patrimoniului. In acest moment, o multime de cladiri in care au functionat cabinete medicale apartin primariilor, iar sanatatea nu intra pe lista de prioritati in alcatuirea bugetelor locale. Pentru viitorul apropiat, profesorul Alexandru Ciocalteu prezice falimentul cabinetelor ce nu vor asigura servicii de calitate. Acelasi lucru se va intampla si cu spitalele ce nu vor fi capabile sa-si administreze eficient banutii primiti de la CJAS. „Directorii de spitale, numiti de Directia Sanitara, nu sunt intotdeauna buni manageri – apreciaza presedintele Casei Nationale. Vor avea bani de la noi, dar cum ii gestioneaza este problema lor. Sa nu vina la noi sa se planga daca vor ajunge sa dea faliment. Nu se poate accepta existenta a 26 de spitale intr-un judet!” r
Dar nici a situatiei in care zone intregi din tara nu au asigurate serviciile unui medic de familie. Presedintele CJAS Botosani, dr. Mimor, spune ca ar avea nevoie de inca 200 de medici de familie. Reprezentantii CNAS nu au facut inca o evaluare exacta a nevoilor la nivelul intregii tari. Doctorul Marius Alexandru Litu stie doar de judetele cu „deficiente” foarte mari din Moldova (Vaslui, Botosani, Iasi), din Baragan si chiar de cartierele periferice ale Capitalei: Ferentari, Pantelimon, Bucurestii Noi. r
Deocamdata, cert este un lucru: jumatate din populatia tarii nu plateste contributia la asigurari de sanatate. Este vorba despre agricultori, care pana in anul 2000 sunt scutiti de plata impozitului. Statisticile arata insa ca populatia rurala este si cea mai bolnava. Media internarilor pentru aceasta categorie (2,6 – 2,8 ori pe an) o depaseste pe cea a orasenilor. Profesorul Mircea Cinteza declara ca, de curand, s-a ajuns la un acord intre Colegiul Medicilor si Casa Nationala, pentru crearea unui cadru concurential de intrare a medicilor in sistemul sanitar public. „Noi avem informatii ca medicii cei mai buni migreaza in afara tarii, in Statele Unite in special. Singura varianta de a-i tine aici este sa le oferim o lume credibila.”r
Prin recenta schimbare a conducerii de la varful piramidei asigurarilor de sanatate se fac noi pronosticuri optimiste. Noul presedinte al CNAS, dl Alexandru Ciocalteu, sustine ca pana la 1 octombrie vom vedea primele roade ale reformei in sanatate deoarece acum (?!) exista sprijinul politic pentru demararea ei. Daca nu se realizeaza consensul politic, degeaba garanteaza statul sanatatea! In Constitutie nu se prevede si felul in care raspund reprezentantii lui. r