Franța a livrat echipament militar Rusiei de peste 150 de milioane de euro

Potrivit publigației franceze de investigații Disclose, Franţa a livrat echipamente militare Rusiei între 2015 şi 2020, pe baza unor contracte anterioare, relatează AFP.

Conform sursei citate, Franța ar fi trimis camere de termoviziune pentru echiparea blindatelor, ce ar putea să fie folosite, acum, de armata rusă în Ucraina. De altfel, forţele aeriene ruse au primit sisteme de navigaţie şi sisteme de imagistică pentru elicoptere.

„Conform documentelor ‘confidenţial-apărare’ obţinute de Disclose şi informaţiilor din surse deschise, Franţa a eliberat cel puţin 76 de licenţe de export pentru material de război către Rusia din 2015. Suma totală a acestor contracte: 152 de milioane de euro, aşa cum se arată în ultimul raport către legislativul francez privind exporturile de arme”, precizează Disclose.

Guvernul de la Paris neagă totul

„Franţa îşi respectă cu stricteţe angajamentele internaţionale, în special tratatul privind comerţul cu arme şi poziţia comună a UE”, a scris purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Franța, Herve Grandjean, pe Twitter, după ce informațiile respective au ajuns în spațiul public.

Herve Grandjean a explicat că, după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014 de către Rusia, Uniunea Europeană a impus un embargo asupra livrărilor de arme, dar Franţa a continuat să furnizeze echipament militar pe baza unei clauze ce prevede că un contract semnat înainte de evenimentul respectiv poate fi dus până la capăt. Astfel că livrările de echipamente militare făcute înainte de iulie 2014 au fost continuate.

„Această posibilitate este prevăzută în mod clar de regimul de sancţiuni instituit împotriva Rusiei în 2014”, a declarat Herve Grandjean.

În ciuda acuzațiilor respective, reamintim că oficialii francezi s-au implicat activ în dialogul diplomatic cu Rusia, sperând că războiul din Ucraina o să se sfârșească cu ajutorul negocierilor de pace.

Reamintim că un oficial francez a transmis că, în urma convorbirii telefonice de sâmbătă, 12 martie, dintre Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Vladimir Putin, liderul de la Kremlin nu părea pregătit să pună capăt războiului din Ucraina. De asemenea, acesta a vorbit și despre încălcări ale drepturilor omului din partea soldaților ucraineni, care au fost catalogate de Macron drept „minciuni”.

Putin acuză Ucraina de încălcări ale drepturilor omului

Cei doi lideri vest-europeni au repetat, de asemenea, apelul la încetarea focului ca o condiție pentru negocieri complete. De asemenea, președinția franceză l-a acuzat pe Putin de „minciuni” după ce acesta a afirmat că soldații ucraineni sunt responsabili de încălcări ale drepturilor omului, relatează AFP.

Putin a evocat, în cursul unei convorbiri telefonice cu cei doi lideri occidentali, „asasinate extrajudiciare ale opozanţilor”, „luări de ostatici din rândul civililor” şi „utilizarea lor ca scuturi umane”, precum şi „desfăşurarea de arme grele în zone rezidenţiale, în apropierea spitalelor, şcolilor şi grădiniţelor”, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

El a acuzat de asemenea „batalioanele naţionaliste” ale ucrainenilor că „perturbează sistematic operaţiunile de salvare şi îi intimidează pe civilii care încearcă să evacueze” zonele de conflict.

„Vladimir Putin i-a îndemnat pe Emmanuel Macron şi Olaf Scholz să influenţeze autorităţile de la Kiev pentru ca acestea să pună capăt acestor acţiuni criminale”, a adăugat Kremlinul.

Pe de altă parte, președintele francez Emmanuel Macron l-a îndemnat pe Putin și să ridice asediul asupra orașului Mariupol din sudul Ucrainei, unde oamenii trăiesc de câteva zile fără apă și fără energie electrică.