"Banca centrală este foarte concentrată în primul rând pentru a se asigură că politica monetară este corespunzătoare pentru atingerea ţintei de infaţie pentru 2011, iar decizia lor a fost să ia o pauză în ceea ce priveşte relaxarea, pentru o perioadă, pentru că vor să vadă toate efectele creşterii de TVA (de la 19% la 24% – n.r.)", a spus Franks.
Întrebat dacă există posibilitatea ca până la jumătatea anului viitor să fie redusă rata dobânzii de politică monetară, Franks a răspuns că un astfel de scenariu este probabil în condiţiile în care inflaţia se va întoarce în banda ţintită de BNR şi nu vor fi efecte de runda a doua din partea majorării TVA.
"Da. Bineînţeles că există. Dacă inflaţia se întoarce în banda ţintită şi dacă banca centrală crede că va atinge ţinta chiar şi cu o dobândă joasă, atunci o vor micşora. Şi cred că este un scenariu probabil dacă nu vor fi efecte de runda a doua", a arătat oficialul FMI.
El a precizat că efectele de runda a doua depind de cât de multă presiune va fi în economie iar, în acest moment, nu există foarte multă presiune pentru că economia este încă "slăbită".
Întrebat de ce există diferenţa foarte mare dintre rata dobânzii de politică monetară şi dobânzile la depozite, Franks a recunoscut, râzând, că nu poate acorda un răspuns potrivit, dar crede că explicaţia constă în procesul de cerere şi ofertă din piaţă, dar şi de faptul că sunt anumite bănci care doresc "cu ardoare" să crească masa de depozit.
"Este o întrebare foarte interesantă. Am dicutat acest aspect şi nu sunt sigur că am un răspuns potrivit (râzând – n.r.). În mod evident, este un proces de cerere şi ofertă în piaţă şi cred că există anumite bănci care sunt foarte dornice să crească masa de depozit şi acesta ar fi unul dintre factorii pentru care ratele de depozit sunt relativ înalte", a mai spus oficialul FMI.
În septembrie, dobânda medie la depozitele la termen existente în soldul băncilor era de 6,77%, în timp ce pentru cele noi era de 6,51%. Pe de altă parte, există şi bănci care practică dobânzi la depozite de până la 8,5% în prezent, în condiţiile în care rata dobânzii de politică monetară se situează la 6,25%.
Majorarea TVA cu cinci puncte procentuale, aplicată începând cu luna iulie a condus la o accelerare a inflaţiei până la o rată anuală de 7,58% în septembrie, maximul ultimilor doi ani.
Banca Naţională a României a majorat estimarea privind inflaţiei la finele acestui acest an, de la 3,7% la 7,8%, deşi ţinteşte o rată anuală de 3,5%, plus/minus un punct procentual, iar FMI a anuţat luni o prognoză de peste 8%, ceea ce înseamnă că şi estimarea băncii centrale va arăta o rată similară.
Pentru 2011, BNR a stabilit o ţintă de inflaţie de 3%, plus/minus un punct procentual, şi anticipează că rata se va plasa la 3,1%.
Inflaţia reprezintă unul dintre criteriile fixate în acordul de finanţare externă semnat de România, în valoare de 20 miliarde de euro, şi coordonat de Fondul Monetar Internaţional. Totodată, inflaţia se numără printre criteriile de convergenţă pe care România trebuie să le îndeplinească pentru aderarea la zona euro.
SURSA: Mediafax

Te-ar putea interesa și: