În următorii şase ani, graniţele României vor fi înţesate de sisteme de supraveghere care mai de care mai sofisticate. Securizarea frontierelor va costa cel puţin un miliard de euro şi este, după spusele oficialilor români, o structură unică în lume.

Securizarea frontierelor a fost o condiţie esenţială pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Deocamdată, graniţele ţării beneficiază de un sistem informatic de rezervă, care tocmai a fost inaugurat. Finalizarea megastructurii care va veghea hotarele României trebuie să aibă loc în 2012 şi este, la rându-i, o clauză pentru primirea tării noastre în grupul statelor Schengen.

România are în grijă o bună bucată a graniţei de est a Uniunii Europene, devenind frontieră pentru nu mai puţin de 490 de milioane de oameni. Bunul mers al lucrurilor este îngreunat şi de diversitatea reliefului din aceste zone. Sunt porţiuni de graniţă cu litoral, deltă, râuri, fluviu, câmpii, dealuri ori munţi. La toate acestea se adaugă Dunărea, considerată frontieră internaţională pentru că pe aici pot trece nave din orice ţară. Soluţia găsită se numeşte Sistemul Integrat Pentru Securizarea Frontierei (SISF), care trebuie pus în aplicare, pe etape, în următorii şase ani şi se anunţă a fi un proiect de o anvergură fără precedent. Managerul acestui proiect, comisarul Mihail Lungu, de la Poliţia de Frontieră, ne-a explicat că SISF este conceput ca un organism viu. Prin el, 205 puncte din ţară vor fi în permanentă legătură, iar o mulţime de instituţii, de la SRI, Ministerul Apărării, până la Administraţia Naţională a Vămilor sau Ministerul de Externe, vor fi conectate la această imensă bază de informaţii online.

Ce presupune acest sistem de supraveghere care va împânzi, practic, frontierele României? Acolo unde este cazul (pe Prut, pe Dunăre, pe Marea Neagră – n.r.) vor exista nave de patrulare. Pe stâlpi de comunicaţii (unii există deja şi aparţin unor instituţii importante) vor fi montate camere de luat vederi pentru captarea imaginilor pe timp de zi, altele, de termoviziune, folosite pe timp de noapte, radare şi senzori. Acelaşi tip de sisteme vor fi montate pe diferite mijloace de transport şi toate vor transmite non-stop, în direct, ce se întâmplă în zona frontierei. Informaţiile, imaginile ajung la operatori care, dacă observă ceva în neregulă pot să ia imediat legătura cu o patrulă care se află în zonă. De alfel, Poliţia de Frontieră nu va face disponibilizări. Angajaţii vor fi însă nevoiţi să urmeze cursuri serioase de pregătire.

Banii pentru SISF, aproape un miliard de euro, vor fi folosiţi nu numai pentru sistemul informatic în sine, ci şi pentru sedii şi alte dotări. Peste 140 de milioane de euro din acest buget vin din fonduri PHARE. Alte aproape 290 de milioane sunt bani de la buget, iar pentru restul fondurilor, aproximativ 530 de milioane de euro, s-a apelat la credite externe. Din această ultimă tranşă va fi achitat contractul pe care Ministerul Administraţiei şi Internelor l-a închieat cu firma EADS, cea care este integratorul acestui megasistem. În final, pe lângă miliardul de euro ce va fi cheltuit, pentru securizarea frontierei vor mai fi folosiţi şi bani din cele peste 550 de milioane de euro alocate prin Schengen Facility.

Cel puţin deocamdată, Poliţia de Frontieră anunţă simplificări ale procedurilor la trecerea graniţei. Se va putea circula în statele din Uniunea Europeană pe baza cărţii de identitate sau a paşaportului, dar asta nu înseamnă că vom trece frontiera doar arătând documentul sau că nu va mai exista un control. Ceea ce se modifică este faptul că la graniţa cu Ungaria, de pildă, se va face o singură verificare la care vor lua parte o echipă de poliţişti din România şi o alta din Ungaria. Potrivit Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, peste 13.000.000 de oameni au cărţi de identitate şi alţi aproape 6.200.000 încă mai posedă vechile buletine, care nu sunt de niciun folos la ieşirea din ţară. 

Informaţi non-stop

«Peste 40 de structuri, de instituţii care au atribuţii în proiectul de securizare a frontierei, vor avea acees la informaţiile furnizate de acest sistem.»
Comisar Mihail Lungu, Poliţia de frontieră