Surse mai mult decat generoase de finantare extrabugetara, fondurile speciale sunt asul din maneca al ministrilor. Cei cu spate politic puternic inventeaza taxe consistente, care sa alimenteze bugetele institutiilor pe care le conduc.
In sine, ideea de fond special porneste de la necesitatea degrevarii bugetului de stat de directionarea unor resurse suplimentare catre sectoare sensibile, cum ar fi protectia sociala, sanatate, cultura, invatamant. Create insa la gramada, pentru a mai inchide gura unui minister problema, aceste fonduri sunt o povara fiscala pe care, in ultima instanta, fiecare dintre noi o suporta.
Intrucat gradul de colectare este, in cazul multora, slab se impun transferuri de la buget, lasand neatins scopul pentru care fondurile speciale au fost create. Daca in 1998 numarul lor era de 13, in lunile urmatoare acesta a crescut considerabil. Nici oficialitatile nu le mai pot tine socoteala. In timp ce deputatii din cadrul Comisiei pentru Industrie si Servicii numarasera, cu putin timp in urma, 24, ministrul Traian Basescu avea pe raboj peste 30. Ordonante peste ordonante apar pe neasteptate, buimacind contribuabilii cu noi si noi taxe in contul unei institutii sau a alteia. Platitorii nu mai inteleg nimic, avand in vedere declaratiile contradictorii ale autoritatilor.
In vreme ce actele de constituire a fondurilor nu mai prididesc sa apara in Monitorul Oficial, guvernantii se dau duri, declarand ca le vor desfiinta. Povestea e mai veche.

Directia fonduri speciale din Finante a trimis ministrului Decebal Traian Remes un raport in care propunea analizarea in cadrul Guvernului a necesitatii mentinerii unui numar atat de mare de fonduri speciale si, dupa caz, desfiintarea sau includerea in bugetul public a celor care nu-si au justificarea. In plus, se solicita interzicerea infiintarii altora noi.
Intr-o prima etapa, au fost trecute pe lista neagra fondul de risc si accidente (actualmente de solidaritate sociala pentru persoanele cu handicap), cel pentru sanatate si cel pentru turism.
Ministrii arunca
vorbe goale
Motivatia consta in dificultatile mari de colectare a veniturilor extrabugetare, ceea ce obliga statul sa le subventioneze peste posibilitati. Asta se intampla anul trecut. De atunci si pana acum, acceptul ministrului finantelor nu s-a schimbat, la nivelul faptelor. In schimb, in ultima sa declaratie pe aceasta tema, datand din octombrie 1999, Remes se proclama adeptul reducerii drastice a numarului acestor fonduri, pentru ca „inghit prea multi bani de la buget” si cresc presiunea financiara asupra agentilor economici.
Ministrul Traian Basescu ii canta in struna lui Remes, dar numai cand este vorba de fondurile altora: „Orice ministru, cand are nevoie de bani, introduce un fond special. Nu vorbesc despre fondul meu”. Pozitia lui Traian Basescu nu este una pur ministeriala, ci se datoreaza si calitatii sale de negociator-sef in relatiile cu Banca Mondiala. Aceasta institutie a sugerat nu o data ca numarul foarte mare de fonduri speciale sufoca economia romaneasca reala. Interesant este ca propunerile Finantelor de desfiintare a unora dintre fondurile speciale se refera tocmai la cele absolut necesare.
Razboiul politic lasa sanatatea in pielea goala
Cel mai mare buget il are Fondul de asigurari sociale de sanatate, 20.443 miliarde lei, conform ultimei rectificari. Acesti bani sunt administrati de Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate (CNASS) si provin din taxa de 7% platita de angajator la fondul de salarii, plus inca sapte procente suportate de salariat. Prin OUG nr. 72/’98, 75% din fond avea ca destinatie, in perioada 1 ianuarie-31 martie 1999, plata medicamentelor si serviciilor medicale acordate.
Miza de peste 1 miliard dolari a incaierat Ministerul Sanatatii, fostul administrator al banilor, cu CNASS. Batalia, care a luat turnura politica, a lasat asigurarile de sanatate in aer. Nici Fondul special pentru sanatate publica, alimentat din taxe pe publicitatea si comercializarea produselor din tutun sau alcool, nu a scos din coma sistemul medical.
Un caz mai putin dramatic este Fondul special de solidaritate sociala pentru persoanele cu handicap, carmuit de Secretariatul de Stat pentru Persoanele Handicapate (SSPH). Daca anul trecut reusea cu chiu cu vai sa atraga surse extrabugetare, din vara lui 1999, o data cu investirea SSPH cu atributii de control si majorarea contributiei platitorilor de la 1% la 3%, gradul de colectare a crescut. La un necesar lunar de 200 mld. lei, pana in iunie ‘99, strangeau 60 mld./luna. In ultimele patru luni in vistieria SSPH au intrat 170-230 mld.lei/luna.
Cu un grad mare de colectare, de aproape 100%, se lauda si Autoritatea Nationala pentru Turism (ANT), administratorul Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului. Pana la 29 octombrie a.c., au fost incasate 80,2 miliarde lei. Se adauga 19 miliarde excedent din 1998, programul bugetar pe anul in curs fiind de 120 mld. lei.
Operatorii din turism
se revolta
Daca pana acum ANT a dus-o bine, o data cu majorarea TVA pentru turismul intern la 22% (din octombrie a.c), contributia la fondul special are toate sansele sa ramana neplatita de multi. Agentii economici au amenintat nu doar ca refuza sa mai cotizeze la ANT. Vor merge pana la a da in judecata Guvernul, pentru impunerea abuziva a unor taxe suplimentare. Primul efect este deja resimtit: incasarile au scazut la jumatate.
In iulie 1999, Ministerul Transporturilor a trecut la masuri dure contra datornicilor la fondul special, blocand conturile la 34 de societati comerciale, ce datorau 300 mld. lei. Nu la fel de ferm s-a aratat ministrul Basescu, in privinta remedierii unei probleme mai vechi, care ii afecteaza pe transportatori. Utilizatorii in sistem leasing a autovehiculelor sunt obligati sa achite taxa de 5%, desi legea spune clar ca aceasta cota revine proprietarului.
Cu toate ca intampina mari dificultati in colectarea Fondului pentru dezvoltarea sistemului energetic, Ministerul Industriei si Comertului
s-a intors impotriva agentilor economici cu inca o taxa, ce urmeaza sa alimenteze Fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente si instalatii industriale.
O inventie calificata de oamenii de afaceri ca „lipsita de orice logica economica” este Fondul pentru reforma economica, gestionat de Agentia Romana de Dezvoltare (ARD) si constituit din 0,2% aplicat la valoarea actualizata a investitiei pentru toate activitatile de productie (faimosul permis de operare).
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei a fost inzestrat, in toamna anului 1999, cu fondul pentru finantarea cheltuielilor aferente lucrarilor agricole si cresterii animalelor, ce ar fi trebuit subventionate de la bugetul de stat. Directia economica a ministerului anunta insa ca nu a primit pana acum nici un ban.
Televiziunile se intrec
in a da tepe
Fondul cinematografic national, destinat sustinerii productiei autohtone de filme, nu sta nici el prea stralucit. Cotizantii sunt rau-platnici si cu mare influenta in sfera politica. Societatile de televiziune au obligatia de a varsa 3% din costul minutelor de publicitate difuzate. In 1998, doar TVR a facut-o. Anul acesta este seceta totala. Televiziunile datoreaza 30 mld. lei, din care 15 mld. numai concernul Mediapro, dupa cum rezulta din situatiile Oficiului National al Cinematografiei.
Fondurile speciale au antrenat constituirea unor organisme de control care se suprapun directiilor financiare. Cu toate acestea, gradul de colectare nu se ridica intotdeauna la nivelul prognozelor. Lipsite de lichiditati, firmele au dificultati tot mai mari in a-si achita obligatiile catre stat, iar fondurile speciale nu fac decat sa le incarce cu majorari de intarziere, ce se adauga platilor deja datorate bugetului public.    

Ministerul Finantelor
l Fond special pentru modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei r
Venituri: 787,5 mld. leir
Finantare: 5% asupra valorii in vama a marfurilor importate si a serviciilor prestate de catre directiile vamale r
l Fondul special pentru protejarea asiguratilor r
Suma: 34,48 mld. lei r
Finantare: 1% din volumul de prime brute incasate de societatile de asigurare, asigurare -reasigurare si de reasigurarer
r
Ministerul Transporturilorr
l Fondul pentru drumuri publice r
Venituri: 2.643,3 mld. leir
Finantare: 25% asupra pretului cu ridicata/valorii pentru carburantii auto la intern/importati; 5% asupra pretului cu ridicata/valorii autovehicule si remorci la intern/importati; sume fixe anuale asupra autovehiculelor, remorcilor luate in leasingr
l Fondul pentru aviatie civila r
Venituri: 98,7 mld. leir
Finantare: 9% asupra veniturilor realizate din activitati specifice transportului aerianr