Dacă propunerea va fi acceptată de Ministerul de Finanţe şi adoptată de Parlamentul de la Oslo, Fondul suveran de investiţii al Norvegiei va fi nevoit ca, în timp, să vândă acţiuni în valoare de mai multe miliarde de dolari la companiile de petrol şi gaze naturale, acţiuni care în prezent reprezintă 6% sau aproximativ 37 de miliarde de dolari din capitalizarea fondului. 

Propunerea este inclusă într-o scrisoare trimisă de Banca Centrală către Ministerul de Finanţe, scrisoare semnată de guvernatorul Băncii Centrale, Oeystein Olsen, şi directorul general al Fondului suveran al Norvegiei, Yngve Slyngsad, a precizat viceguvernatorul Egil Matsen. Propunerea are ca obiectiv reducerea expunerii Fondului suveran, şi deci a Guvernului norvegian, pe fluctuaţiile preţului petrolului. 

"Sfatul nostru este să eliminăm sectorul petrolului şi gazelor naturale, aşa cum este definit în indicele de referinţă FTSE, din indicele de referinţă al fondului. Aceasta înseamnă că toate companiile pe care FTSE le-a clasificat în sectorul petrolului şi gazelor, vor trebui să fie eliminate din indicele nostru de referinţă", a spus Matsen. 

Fondul suveran al Norvegiei este cel mai mare fond de acest tip din lume. Veniturile realizate de Norvegia din producţia de petrol şi gaze sunt investite de Fondul suveran în acţiuni, obligaţiuni şi proprietăţi imobiliare din străinătate, în beneficiul generaţiilor viitoare. 

Fondul suveran al Norvegiei este unul dintre cei mai mari investitori într-o serie de mari companii petroliere, în condiţiile în care la finele lui 2016 deţinea 2,3% din acţiunile Royal Dutch Shell, 1,7% din BP, 0,9% din Chevron şi 0,8% din titlurile Exxon Mobil. De asemenea, fondul deţine 1,7% din acţiunile Eni, 1,6% din capitalul Total şi 0,9% din acţiunile companiei suedeze Lundin Petroleum, printre altele. La finele celui de-al treilea trimestru, acţiunile deţinute la Royal Dutch Shell, în valoare de 5,34 miliarde de dolari, reprezentau cel de-al treilea mare pachet de acţiuni din portofoliul Fondului suveran al Norvegiei, fiind devansat doar de pachetele de acţiuni deţinute la Apple şi Nestle. 

"Este evident că există o diferenţă substanţială între randamentele din sectorul de petrol şi gaze şi piaţa bursieră pe ansamblu în perioadele în care preţul petrolului se schimbă semnificativ. Expunerea Guvernului pe preţul petrolului poate fi redusă prin faptul că fondul suveran nu va mai investi în acţiuni ale companiilor din sectorul de petrol şi gaze", a spus Matsen. 

Acţiunile companiilor de petrol şi gaze ar urma să fie înlocuite cu investiţii în alte companii. "Răspunsul cel mai direct este că ponderea tuturor celorlalte sectoare va creşte", a recunoscut Matsen. 

La finele lui 2016, investiţiile în acţiuni ale Fondului suveran al Norvegiei erau împărţite între investiţii în sectorul financiar (23,3%), companii industriale (14,1%), companii care produc produse de larg consum (13,7%), servicii pentru consumatori (10,3%), sănătate (10,2%), tehnologie (9,5%), petrol şi gaze (6,4%), materii prime (5,6%), telecomunicaţii (3,2%) şi utilităţi (3,1%). 

Deocamdată, intervalul de timp în care se va derula vânzarea acţiunilor companiilor din petrol şi gaze nu este clar. Propunerea trebuie revizuită de Ministerul norvegian de Finanţe care ulterior va decide dacă trimite propunerea Parlamentului. Cel mai devreme, Ministerul de Finanţe va revizui propunerea în primăvara anului viitor iar un vot în Parlament ar putea avea loc în luna iunie 2018.

AGERPRES

Te-ar putea interesa și: