Fuziunile societăţilor care ar urma să formeze cele două companii vor fi supuse la vot, vineri, în cadrul Adunărilor Generale ale Acţionarilor.
Principalele motive de îngrijorare se datorează lipsei generale de planificare, atât de necesară pentru ca un proiect de asemenea anvergură să fie încununat de succes, precum şi de riscul ridicat de apariţie a unor probleme suplimentare în viitor în cazul în care procesul de implementare nu se derulează corespunzător, potrivit reprezentanţilor companiei.
‘Luând în considerare toate problemele, nu putem decât să votăm împotriva fuziunii şi să utilizăm toate măsurile necesare pentru a ne proteja drepturile. Ne este teamă că fără o implicare puternică şi un plan clar de restructurare şi privatizare a acestor entităţi noi, fuziunile ar putea conduce la probleme financiare serioase pentru Electra şi Hidroenergetica în următorii doi ani’, a declarat manager de fond pentru FP, Greg Konieczny.
Restructurarea propusă ar crea două companii naţionale de energie, Electra şi Hidroenergetica, prin comasarea minelor de cărbuni şi a centralelor termoelectrice, hidroelectrice şi nucleare.
‘Propunerea de creare a Electra şi Hidroenergetica pentru restructurarea şi fuzionarea companiilor energetice româneşti deţinute de stat necesită o planificare mai serioasă, transparenţă şi protejarea adecvată a acţionarilor minoritari. Având în vedere aceste probleme, lipsa unui acord al acţionarilor între Fondul Proprietatea şi Ministerul Economiei, şi pentru a proteja acţionarii Fondului Proprietatea, nu putem sprijini planul de restructurare, şi trebuie să votăm împotriva acestei propuneri în următorul AGA’, a afimat preşedintele executiv al Templeton Emerging Markets Group, Mark Mobius.
Prima dintre cele două noi companii energetice, Electra, ar urma să includă centrala nucleară Nuclearelectrica, termocentralele Turceni, Rovinari şi Craiova, o parte din compania Hidroelectrica şi firma de minerit Compania Naţională a Lignitului Oltenia. A doua, Hidroenergetica, va cuprinde centralele termoelectrice Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti şi restul centralelor hidroelectrice, inclusiv Porţile de Fier de pe Dunăre. Fondul Proprietatea este acţionar în majoritatea companiilor implicate în acest proiect, iar Franklin Templeton doreşte să se asigure că orice activitate de restructurare se va face în interesul acţionarilor săi.
Decizia privind aceste fuziuni se va lua în cadrul Adunărilor Generale ale Acţionarilor companiilor, programate pentru 19 noiembrie 2010. Cu toate acestea, Franklin Templeton a formulat, în numele Fondului Proprietatea, două cereri de suspendare a fuziunii: una împotriva centralei electrice Craiova şi una împotriva Nuclearelectrica. Tribunalul Craiova a aprobat astăzi prima cerere iar cea de-a doua cerere este în curs de analiză la Tribunalul Bucureşti.
În baza acestor acţiuni judecătoreşti, în cazul în care rezoluţiile privind fuziunile vor fi supuse la vot în cadrul Adunărilor Generale ale Acţionarilor de vineri, Franklin Templeton a decis că va vota împotriva ambelor planuri de fuzionare din mai multe motive. Astfel, unul din motive se referă la faptul că Guvernul nu a prezentat până în acest moment niciun plan de afaceri sau orice alt fel de plan de restructurare post-fuziune pentru cele două companii. Având în vedere complexitatea procesului de combinare a activelor celor două companii, Franklin Templeton are îndoieli serioase privind executarea cu succes a acestui plan de fuzionare.
Fondul Proprietatea se află în litigiu cu privire la cota de participaţie deţinută în cadrul Nuclearelectrica, una dintre companiile implicate în fuziune. Această companie a derulat în trecut mai multe acţiuni de creştere a capitalul social fără a permite Fondului Proprietatea să participe la acestea, în contradicţie cu legislaţia română. În consecinţă, Franklin Templeton nu poate să voteze decât împotriva unei fuziuni care nu ia în considerare întreaga participaţie la care au fost îndreptăţiţi într-unul dintre activele implicate în fuziune.
Trei dintre companiile ce vor fi fuzionate sunt deţinute în proporţie de 100% de către stat, fie direct, fie prin mult mai puţin profitabila Termoelectrica. Astfel, în opinia reprezentanţilor Franklin Templeton, participaţia acţionarilor Fondului Proprietatea va fi diluată.
De asemenea, profitabilitatea viitoare a celor două noi companii este neclară şi discutabilă. Unele centrale termoelectrice fac profit numai ca urmare a comerţului cu certificate de emisie CO2. Actualmente, acestea obţin certificatele pe gratis, dar începând cu 2013 vor fi obligate să le cumpere. În plus, preţul de vânzare pentru unele dintre aceste companii este sub costurile înregistrate, creanţele nerecuperate sunt mari, investiţiile de ecologizare necesare sunt de ordinul sutelor de milioane de euro, iar eficienţa şi capacitatea sunt reduse.
Potrivit sursei citate, vizibilitatea companiilor implicate în fuziune este scăzută, cel puţin una dintre ele fiind probabil în curs de reevaluare a activelor fixe până la sfârşitul acestui an, ceea ce poate prejudicia valoarea activelor nete ale Fondului Proprietatea. Teama de lipsa transparenţei după data efectivă a fuziunii, deoarece va fi mai dificil de înţeles modul în care se efectuează cheltuielile şi în care se creează valoare, ceea ce va diminua cu siguranţă gradul de atractivitate a companiilor.
Franklin Templeton adaugă că, în plus, ministerul român al Economiei s-a opus până acum unui acord al acţionarilor între Fondul Proprietatea şi minister, ambele entităţi fiind acţionari ai companiilor fuzionate Hidroenergetica şi Electra. Acest acord ar fi inclus, printre alte prevederi, obligaţia de a lista companiile la Bursa de Valori Bucureşti în următoarele 24 de luni, un sistem de management cu două niveluri, un management independent şi acordul comun asupra oricăror planuri privind bugetul sau investiţiile pentru noile companii.
Lansat în decembrie 2005, Fondul Proprietatea a fost creat pentru despăgubirea cetăţenilor români ale căror proprietăţi au fost confiscate de fostul regim comunist. În urma licitaţiei internaţionale anunţate în decembrie 2008, Franklin Templeton a câştigat, în iulie 2009, mandatul în valoare de 3,4 miliarde euro al Fondului Proprietatea, fiind selectată dintre şapte companii globale de management al activelor. Franklin Templeton a preluat oficial rolul de manager al investiţiilor şi unic administrator al Fondului pe 29 septembrie 2010. Franklin Templeton rămâne preocupat de listarea Fondului la Bursa de Valori Bucureşti la începutul anului 2011.

Te-ar putea interesa și: