Cea de-a doua economie a lumii, care a venit cu ideea creării băncii şi conduce procesul de punere în funcţiune, va fi principalul acţionar şi va avea o 'o putere de vot puţin peste 25 %', care îi va permite să blocheze deciziile ce necesită trei sferturi din voturi, au declarat pentru EFE surse din apropiate negocierilor.

'Aşa cum se prevede în statut, sunt decizii ce se vor lua cu majoritatea simplă, decizii ce se vor lua cu majoritatea specială şi decizii ce se vor lua cu 'supermajoritate'. Aceasta presupune, printre altele, că trebuie să fie aprobate cu cel puţin trei sferturi din totalul voturilor', au explicat sursele.

Oricum, acest drept de veto al Chinei ar putea avea o anumită dată de valabilitate, deoarece repartizarea voturilor ar putea fi modificată ulterior, AIIB fiind deschisă la intrarea unor noi membri.

Astfel, participarea unor noi ţări la acţionariatul băncii va implica o mai mare distribuire a cotelor, care, la rândul său, va diminua 'greutatea' actualilor membri şi i-ar putea elimina Chinei opţiunea de veto.

Momentan, ţările asiatice vor avea o cotă de trei sferturi din voturi, în timp ce a patra parte se va împărţi între ţările din afara regiunii, precum Spania, Brazilia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Egipt, conform presei chineze.

Repartizarea iniţială a capitalului şi a puterii de vot în cadrul AIIB va fi în centrul atenţiei la ceremonia semnării statutului, care va avea loc la Marele Palat al Poporului din Beijing, sediul Legislativului, şi care va fi condusă de preşedintele chinez Xi Jinping.

Conţinutul acestui document va trebui să fie ratificat ulterior de fiecare dintre cele 57 state membre conform legislaţiei proprii.

Acordul de constituire a băncii a fost semnat luna trecută, într-o reuniune la Singapore, şi este rezultatul negocierilor ce au început în octombrie 2014 şi care se vor prelungi până la finele anului, când se aşteaptă să fie pusă în funcţiune instituţia, ce va avea sediul la Beijing.

Lipsesc însă, pentru concretizare, o mulţime de aspecte legate de funcţionarea internă a băncii, de la procedurile privind alegerea preşedintelui – care va fi asiatic, conform statutului – până la cadrul social şi contextul în care va opera.

Deşi aceste reglementări nu au fost încă decise, AIIB a fost criticată de către marii absenţi din acţionariat – Statele Unite şi Japonia – care se îndoiesc în privinţa transparenţei, a standardelor guvernării entităţii sau a sustenabilităţii proiectelor pe care le va finanţa.

'Unii văd în AIIB o replică chineză a Băncii Mondiale, de aceea nu surprinde că, din start, nu a fost bine primită de către Statele Unite', a declarat, pentru EFE, Pedro Nueno, preşedintele Şcolii Internaţionale de Afaceri China-Europa, de la Shanghai.AGERPRES

Te-ar putea interesa și: