Un număr de şase bănci centrale, în special Banca Centrală Europeană şi Banca Japoniei, au introdus dobânzi negative care variază de la minus cinci puncte de bază în Ungaria la minus 125 puncte de bază în Suedia.
"Deşi experienţa cu dobânzile nominale negative este limitată, credem că, pe ansamblu, ele ajută la livrarea unor stimulente monetare suplimentare şi relaxarea condiţiilor financiare, ceea ce susţine cererea şi stabilitatea preţurilor", se arată într-un raport elaborat de directorul FMI pentru pieţe de capital, Jose Vinals, publicat în avanpremiera reuniunii de primăvară a Fondului.
Potrivit FMI, dovezile existente până acum arată că dobânzile negative i-au încurajat pe investitori să renunţe la obligaţiunile guvernamentale cu riscuri reduse şi au redus costurile de creditare pentru companii. În cazul băncilor imaginea este una mixtă, însă în cele mai multe cazuri dobânzile la credite au scăzut după introducerea dobânzile negative de către băncile centrale, chiar dacă marjele de profit s-au redus.
Fondul avertizează însă că există unele limite cu privire la eficienţa dobânzilor negative. "Dacă acestea rămân negative o perioadă îndelungată, ar putea afecta viabilitatea companiilor de asigurări, pensiilor şi vehiculelor de economii" şi, de asemenea, ar putea încuraja asumarea de riscuri excesive, se arată în raportul FMI.
În acest context, FMI a cerut autorităţilor de supervizare să monitorizeze cu atenţie riscurile potenţiale şi să deruleze inspecţii la instituţiile financiare.
Sursa: Agerpres
