Între timp, atenția economiștilor de top se îndreaptă către Washington DC pentru reuniunea de primăvară.

Potrivit acestora, creșterile recente ale ratelor reale ale dobânzii sunt „probabil temporare”, din cauza unor factori precum creșterea lentă a productivității și îmbătrânirea populației, scrie The Guardian.

Ratele dobânzilor ar putea reveni la nivelul de dinainte de pandemie

Ei estimează că ratele naturale din economiile avansate „vor rămâne probabil scăzute”, în timp ce cele din piețele emergente vor scădea spre aceste niveluri. Acest lucru ar însemna că ratele dobânzilor ar urma să scadă spre minimele înregistrate în pandemie. În Marea Britanie, ratele dobânzilor au fost reduse de la 0,75% la doar 0,1% la începutul anului 2020 (în prezent sunt de 4,25%).

„Când inflația va fi din nou sub control, este probabil ca băncile centrale din economiile avansate să relaxeze politica monetară și să readucă ratele reale ale dobânzilor la nivelurile de dinaintea pandemiei. Cât de aproape de aceste niveluri va depinde dacă se vor materializa scenarii alternative care implică o datorie publică și deficite persistent mai mari sau fragmentarea financiară.

Pe marile piețe emergente, proiecțiile conservatoare privind tendințele viitoare în materie de demografie și productivitate sugerează o convergență treptată către ratele reale ale dobânzilor din economiile avansate”, a transmis FMI.

Rata naturală reprezintă o ancoră importantă pentru politica monetară, deoarece bancherii centrali încearcă să stabilească ratele dobânzilor pentru a ține sub control creșterea prețurilor fără a sufoca însă economia.

Lucrarea face parte din cea mai recentă ediție a raportului World Economic Outlook al FMI, care va fi publicat în cursul zilei de astăzi. De asemenea, Fondul va publica un nou Raport privind stabilitatea financiară globală în cadrul reuniunilor sale anuale de primăvară cu Banca Mondială de la Washington.

Economia mondială se îndreaptă spre cea mai slabă perioadă din 1990 încoace

Săptămâna trecută, Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a avertizat că economia mondială se îndreaptă spre cea mai slabă perioadă de creștere din 1990 încoace, pe măsură ce creșterea bruscă a ratelor dobânzilor pentru combaterea inflației afectează economia mondială.

Încetinirea bruscă a economiei mondiale de anul trecut, în urma replicilor pandemiei de Covid-19 și a invaziei rusești în Ucraina, va continua în 2023 și riscă să persiste în următorii cinci ani, a declarat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, relatează The Guardian.

Într-un discurs de deschidere înaintea reuniunilor de primăvară ale fondului, care vor avea loc săptămâna aceasta la Washington DC, ea a declarat că creșterea globală va rămâne la aproximativ 3% în următorii cinci ani – cea mai mică prognoză de creștere pe termen mediu din 1990 încoace.

„Acest lucru îngreunează și mai mult reducerea sărăciei, vindecarea cicatricilor economice ale crizei Covid și oferirea de noi și mai bune oportunități pentru toți”, a spus Georgieva.